Spre finalul lunii trecute, Curtea de Apel Cluj a emis o sentință definitivă în dosarul lui Alexandru Hathazi, apropiat al polițiștilor BCCO Cluj. El a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare pentru aproape 700 de acte de evaziune fiscală. Hathazi este un om de afaceri clujean care activează în domeniul service-urilor auto și are o pensiune care este locul de întâlnire al polițiștilor de la BCCO Cluj.
Spre finele lunii septembrie, Curtea de Apel Cluj a dat o sentință cu titlu definitiv în dosarul omului de afaceri clujean Alexandru Hathazi, apropiat al polițiștilor BCCO Cluj.
”Respinge ca nefondate apelurile declarate de partea civilă Statul Român prin ANAF –DGRFP Cluj-AJFP Cluj și inculpatul Hathazi Alexandru împotriva sentinței penale nr. 188/05.07.2019 a Tribunalului Cluj. Obligă partea civilă și inculpatul la plata sumei de câte 300 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 septembrie 2020”, arată soluția pe scurt a instanței, potrivit Gazeta de Cluj.
În vara anului trecut, Tribunalul Cluj care a judecat dosarul în prima instanță, a decis condamnarea lui Hathazi la ”3 (trei) ani 1 (o) lună şi 10 (zece) zile închisoare, cu executare în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă calificată şi continuată (676 acte materiale). (…) interzice inculpatului pe o durată de 2 ani, care începe după executarea sau considerarea ca executată a duratei pedepsei principale cu închisoarea, dreptul de a fi administrator la vreo societate comercială. (…) Constată că inculpatul a achitat prejudiciul reprezentând debitul principal în sumă de 611.245 lei şi încă 5 lei din accesoriile debitului principal. (…) obligă inculpatul H.A. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Hal Schwartz Service SRL, prin Cabinet Individual de Insolvenţă L.D., cu sediul în Botoşani, str. 1 Decembrie nr. 47, jud. Botoşani, să plătească în favoarea părţii civile accesorii la suma de 611.245 lei, şi anume majorări în sumă de 175.895 lei, calculate până la data de 07.07.2015 şi penalităţi în sumă de 125.693 lei, calculate până la data de 07.07.2015, plus accesorii calculate la suma reprezentând debit principal după data de 07.07.2015 şi până la data plăţii integrale şi respinge celelalte pretenţii formulate de partea civilă”, arată sentința respectivă. De asemenea, judecătorii au decis să pună sechestru pe o parte din bunurile imobile deținute de omul de afaceri clujean. Printre ele se numără și Pensiunea Schwartz de pe strada Răsăritului din Cluj Napoca, care era unul dintre locurile de întâlnire a polițiștilor de la BCCO Cluj, care au sediul în apropierea localului. De altfel, omul de afaceri este în relații de prietenie cu mai mulți polițiști din cadrul acestei brigăzi.
Pe filiera cu fostul șef al brigăzii de poliție
Hathazi a fost asociat în cadrul firmei Master Car SRL, firmă care între timp a fost radiată, cu NEMETHI ZSUZSANNA, cetățean maghiar. La rândul ei, Nemethi a fost partener de afaceri cu KINAL CSABA ANDRAS, implicat și el în afacerile cu mașini. El face parte din cercul de apropiați ai lui Toma Rus, fostul șef al BCCO Cluj și fost secretar de stat în Ministerul de Interne.
În cursul acestui an, Serviciul Român de Informații, prin juriștii de la Academia de Informații Mihai Viteazul, l-au chemat în judecată pe Toma Vasile Rus pentru a obține anularea titulaturii de doctor, acuzațiile fiind de plagiat.
El și-a făcut doctoratul sub coordonarea fostului ministru Gabriel Oprea. Din comisia care a citit lucrarea lui Rus a făcut parte și clujeanul Vasile Dîncu, fost vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei.
Demersul juridic reprezintă o noutate absolută și vine după ce un articol din Legea nr. 1/2011 a educației naționale a fost modificat în data de 21 iulie 2019 astfel încât, după ce un titlu de doctor este retras pentru plagiat, universitatea care a acordat titlul respectiv trebuie să ceară în instanță anularea diplomei de doctor într-un termen de un an.
În 2008-2009, Rus a fost șeful Direcției Generale de Combatere a Crimei Organizate din IGPR (2008-2009). În primul și cel mai scurt mandat pe care Gabriel Oprea l-a avut ca ministru de Interne (care a durat două săptămâni), Toma Rus a fost subsecretar de stat și adjunct al șefului Departamentului Ordine și Siguranță Publică.
A scăpat de un dosar doar cu scuzele
Numele lui Toma Rus a apărut în dosare diverse, cu acuzații de corupție, trafic de influență, abuz în serviciu ori fals în declarații, însă a fost scos de sub urmărire penală. Cel mai recent caz este cel în care Justin Gafiuc, jurnalist la Gazeta Sporturilor, i-a făcut lui Toma Rus o plângere penală, după ce a fost bruscat și dat afară cu forța de stewarzi după meciul CFR-Celtic.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus clasarea dosarului în raport cu agresiunile stewarzilor, iar ulterior renunțarea la urmărirea penală împotriva fostul șef al Biroului de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog Cluj, Toma Rus. Cu toate că s-a reținut săvârșirea infracțiunii, procurorul de caz și prim-procurorul parchetului au decis renunțarea urmăririi penale pentru că „fapta prezintă o gravitate redusă”. Propunerea procurorilor a fost confirmată de instanță și s-a decis ca în 30 de zile de la comunicarea deciziei judecătorești, Toma Rus să iasă public cu scuze la adresa jurnalistului Justin Gafiuc, scăpând de răspunderea penală.
Afaceri imobiliare contestate
La jumătatea anului 2018 Tribunalul Comercial Cluj a decis închiderea procedurilor de insolvență privitoare la firma Master Car, care până în 2003 s-a numit SCHWARTZ LEASING SRL. Această firmă a obținut de la Primăria Cluj Napoca autorizația de edificare a unui ansamblu imobiliar cu o înălțime de 10 etaje pe strada Mihai Românul, o zonă de case.
După emiterea autorizației, Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului a contestat documentul.
În plângerea prealabilă, APUC susținea că actul administrativ a fost emis cu exces de putere și în mod nelegal, deoarece ”HCL-ul a cărei revocare se solicită a fost emis pentru motive subiective, pentru a asigura exclusiv satisfacerea intereselor imobiliare a unor particulari, ceea ce reprezintă o deturnare nepermisă de la scopul instituit prin lege, având în vedere faptul că orice chestiune de urbanism reprezintă în primul rând o chestiune de ordin și interes public.
Activitatea de urbanism nu este o activitate destinată satisfacerii interesului particular al unei persoane și nici nu pot fi normate reglementările urbanistice după interesul unei persoane și cu încălcarea drepturilor celorlalte persoane. Lipsa de ilegalitate este evidentă având în vedere și faptul că prin documentația urbanistică aprobată se permite edificarea unor imobile de locuințe colective cu regim de înălțime extrem de mare într-o zonă în care în jur sunt exclusiv locuințe familiale sau colective mici, cu retrageri minime de la fondul stradal”, arăta Asociația din Cluj Napoca.
Însă, Direcția Generală de Urbanism a propus respingerea plângerii prealabile ca nefondată.
