Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, spune despre școala online că poate fi o soluție de avarie, care are părțile ei bune, însă nu poate să fie decât temporară.
„A apărut ideea că, în pandemie și în afara ei, școala este și va fi digitală. Sună ca și cum am pretinde că până recent am făcut școală nefirească, cu abecedare prăfuite ca Ion Creangă și cu dascăli demodați ca „Domnul Trandafir”, evocat de Mihail Sadoveanu. Lăsăm, unii dintre noi, impresia că normalitatea nu este școala față în față, ci școala online.
Școala online, la o privire atentă, este doar o soluție de avarie, provizorie, până la depășirea situației. Este drept că această experiență neașteptată ne-a învățat și multe lucruri bune, pe care le vom folosi în viitor. Ce poate să fie mai emoționant decât să poți invita prin Skype un cosmonaut la o lecție de astronomie sau un protagonist al evenimentelor din 1989 la o lecție de istorie?
Ce poate să fie mai util decât să ai prezent la lecție un elev care, temporar, este țintuit la pat și nu poate să se afle fizic în sala de clasă? Însă școala generalizată online nu poate să fie decât temporară, iar aspectul temporar trebuie relevat mereu; nu se cuvine să creăm o psihoză din care să reiasă că această criză va însemna de-acum normalitatea. A sugera sau a spune direct că școala online sau „hibridă” va fi permanentă de-acum încolo și că această soluție este foarte bună înseamnă a semăna vânt.
Este ca și cum am vrea să convingem lumea că mâncarea-surogat este mai sănătoasă decât hrana naturală.
Școala online este alternativa impusă și necesară în acest moment. Am făcut școală în afara școlii din martie 2020 încoace și am constatat ușor ineficiența ei. Dovada cea mai palpabilă este faptul că materia „predată” în acele luni păcătoase nu a devenit materie de examen nicăieri, în nicio împrejurare.
Guvernul a făcut bine prevăzând trei „scenarii”, dar deopotrivă guvernul și noi trebuie să tindem spre aplicarea soluției firești”, a transmis academicianul.
