În urma unui control, poliția locală a Primăriei Cluj Napoca a constatat că un etaj din cadrul construcției Piața Mărăști a fost construit ilegal, fără nicio autorizație de construcție. În urma controlului s-a dispus intrarea în legalitate. Proprietarul pieței, Costică Pocol, nu a făcut niciun demers pentru a obține acte pe construcția respectivă, așa că a fost dat în judecată, a pierdut, iar judecătorii au dispus demolarea a ceea ce s-a construit ilegal. Acum, în loc să pună în executare sentința, administrația locală spune că mai așteaptă pentru că nu a fost comunicată decizia. Însă, demolarea ar fi trebuit să aibă loc până la sfârșitul anului trecut.
Primăria Cluj Napoca nu s-a apucat să desființeze etajul construit ilegal la Piața Mărăști și în care a fost amenajat un centru de fitness. Potrivit deciziei instanței, dacă până la finele anului trecut autorul lucrărilor ilegale nu le demolează, trebuie să intervină primăria. Legea prevede ca administrația locală să angajeze o firmă de demolări care urmează să fie plătită pentru lucrări din banii proprietarului Pieței Mărăști. Însă, Emil Boc mai așteaptă.
”Prin sentința civilă nr. 1265/2021 pronunţată în dosarul nr. 12329/211/2019 al Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva pârâtului, obligând pârâtul la desfiinţarea lucrărilor de construcții executate nelegal la imobilul în cauză. Prin decizia nr. 1616/2021 pronunțată la data de 02.12.2021 s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârât împotriva sentinței civile nr. 1265/26.02.2021, pronunţată în dosarul nr. 12329/211/2019 al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o păstrează în întregime. Menționăm că până la data prezentei nu ne-a fost comunicată deciza anterior menționată. După comunicarea acesteia, se va notifica pârâtul în vederea conformării de bunăvoie la obligațiile impuse în sarcina sa prin titlul executoriu, urmând a se efectua un control în acest sens, iar în cazul constatării neconformării pârâtului se va proceda la demararea executării silite în vederea aducerii la îndeplinire a titlului executoriu”, arată un răspuns al Primăriei Cluj Napoca.
Nici această clădire nu poate fi demolată chiar dacă ea a fost construită pe trotuar.
„Invitați-l pe fostul primar (n.r. Gheorghe Funar) să vă spună despre ce este vorba. Construcția respectivă a fost ridicată în perioada în care el conducea orașul. S-au epuizat căile de legale de atac. E ridicată pe trotuar pe vremea lui Funar. Acolo a expirat termenul de prescripție. De aceea spun că juridic nu este cale legală”, declara Boc în urmă cu an.
Piața Mărăști rămâne fără un etaj
Revenind la odiseea Pieței Mărăști, în decizia de demolare dată de Judecătoria Cluj Napoca, magistratul care s-a ocupat de dosar a subliniat faptul că proprietarul nu a făcut niciun demers pentru a intra în legalitate.
”Termenul pentru aducerea la îndeplinire a măsurii are durata de 180 zile, calculate de la data comunicării procesului verbal (nu de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a respins plângerea contravențională împotriva procesului verbal prin care a fost dispusă măsura, întrucât plângerea s-a respins ca tardiv formulată). Ori, termenul stabilit de către agentul constatator a expirat fără ca pârâtul să fi formulat vreo solicitare având ca obiect intrarea în legalitate și fără ca lucrările să fie desființate, ceea ce conferă instituției reclamante dreptul de a sesiza instanța de judecată în vederea desființării construcției neautorizate.
Susținerile pârâtului în sensul respingerii cererii nu pot fi primite. Instanța constată că pretinsa nelegalitate a măsurii complementare din procesul verbal de contravenție (pentru că în speță nu era necesară autorizația de construire) nu poate fi analizată în prezenta procedură—contravenientul are posibilitatea de a se plânge cu privire la conținutul procesului verbal de contravenție exclusiv pe calea plângerii contravenționale. În măsura în care plângerea contravențională este respinsă sau astfel de obiecții nu sunt ridicate în fața instanței investite cu soluționarea plângerii contravenționale, petentul nu mai poate solicita discutarea conținutului procesului verbal de contravenție în cadrul unei alte proceduri.
Având în vedere aceste considerente, instanța va admite cererea de chemare în judecată și va obliga pârâtul la desființarea lucrărilor de construcții executate nelegal la imobilul din Municipiul Cluj Napoca, Bulevardul 21 decembrie 1989, numărul 131 – 135, înscris în cartea funciară nr. xxx a localității Cluj Napoca, cu număr cadastral/topografic xxx (teren), xxx -CI (construcție), respectiv a lucrărilor de construcții menționate în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor: executarea lucrărilor de construire care constau în efectuarea unor lucrări de zidărie și compartimentări din BCA, la nivelul etajului IV al imobilului, în vederea realizării unui spațiu cu destinația de centru SPA-Fitness”, arată motivarea judecătorească dată de magistratul Iuliana Cristina Velniciuc Ciupărcă.
Costică Pocol a atacat decizia respectivă, dar a pierdut la Tribunalul Cluj care a menținut-o cu titlu definitiv.
Chiar dacă-l demolează, Primăria Cluj Napoca îl ajută pe Pocol
Pe de altă parte, administrația locală clujeană a eliberat orarul de funcționare pentru gheretele din Piața Mărăști chiar dacă documentația care a stat la bază nu a fost clară.
La Agromărăști SA, firmă care administrează Piața Mărăști, administrația Boc a dat un aviz de funcționare care însă nu se aplică și spațiilor comerciale care funcționează în cadrul pieței. Avizul de funcționare a fost dat în pofida faptului că la imobilul respectiv au fost făcute de extindere fără autorizație de construcție.
”Acordul de funcționare nr. 1668/2006 al SC AGROMARASTI SA cu punctul de lucru situat în Cluj-Napoca, str. 21 DECEMBRIE 1989, nr. 131-135, emis pentru activitatea definită prin codul CAEN 7020 – ”Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate”, orarul autorizat fiind LUNI-DUMINICA 06.00-22.00, permite societății comerciale să desfășoare această activitate economică în intervalul orar autorizat. Orarul aprobat pentru desfășurarea acestei activități de către SC AGROMARASTI SA la punctul de lucru susmenționat nu reprezintă și orarul celorlalte societăți comerciale ce funcționează în incintă, acesta corespunzând doar pentru activitatea definită prin codul CAEN 7020, desfășurată de către SC AGROMARASTI SA”, arată un răspuns al Primăriei Cluj Napoca.
Pentru a obține un aviz de funcționare, primăria cere un dosar care să cuprindă extrasul CF al clădirii în care se derulează activitatea, autorizația de construcție, autorizația PSI, etc.
Or, în acest caz neregulile formează o listă consistentă.
Licența Parking Mărăști
În 2008, Amelia Cândea, studentă la Sociologie, a scris o lucrare de licență intitulată ”Informalitate și clientelism. Piața Mărăști din Cluj Napoca”. Pentru redactarea textului, ea a discutat cu clienții din piață, cu vânzătorii și cu alte persoane în cunoștință de cauză.
”Primarul Funar a fost cel care a concesionat terenul Pieței Mărăști, (pe 49 de ani), către trei acționari: Pocol o avut 40%, Bondane 19% și APO 30%”. Primii doi – îmi spune cu o totală nonșalanță interlocutorul meu – au lucrat amândoi la CFL Baciu 2, deci au reușit să fure de acolo atâția bani, pentru că numai acolo erau legume și fructe în vremea aceea. Cam ăștia au fost banii pentru concesionare, pentru teren. Iar pentru amenajare, pentru a amenaja piața, au scos un credit de la Bancoop”. Însă din acest împrumut o sumă importantă a fost folosită pentru a deschide o fabrică de bere în Săvădisla, iar o altă parte a fost investită la abatorul lui Costică Pocol, din Dâmbul Rotund. Desigur, aceștia nu au mai putut să returneze ratele la bancă, și așa au fost confiscate de bancă magazinele limitrofe, terenul rămânând însă al acționarilor. Bancoop a vândut către persoane fizice un drept de folosință al magazinelor pe termen de 15 ani, recuperând o parte din sumă, arată Gazeta de Cluj.
