După ce la Gara din Cluj-Napoca a fost dezvelită o plcuță comemorativă, câțiva maghiari s-au simțit ofensați că faptul că nu există și traducere în limba maghiară a textului de pe plăcuță.
Între comunitarea maghiară și administrația locală există deja de câțiva ani probleme, care au început cu lipsa plăcuțelor biligve la intrarea în oraș. Acea problemă a fost rezolvată, însă mereu apar unele noi.
În decursul zilei de luni, la Gara din Cluj-Napoca a avut loc o ceremonie pentru a sărbători 150 de ani de la înființarea gării. Cu această ocazie a fost dezvelită o plăcuță comemorativă, care este scrisă doar în limba română, deși, cel care a proiectat clădirea, Pfaff Ferenc, a fost de origine maghiar.
Acum, maghiarii sunt revoltați de această situație.
„Aparent, Cluj e foarte rar și Kolozsvár. Mai ales când sărbătoresc instituții create și construite în Austro-Ungaria. O nouă înscripție pe gara din Cluj, iarăși doar în română. Numele lui Pfaff Ferenc oare apare undeva pe clădire”, spus T Szabó Csaba, profesor universitar de istorie.
„Băgătorii de seamă ai acestei țări suferă de un fel de „comemorită” (selectivă) cronică! Nu am văzut o singură gară în afara României, în care să ai plăci pe fațadă care să reamintească trecerea a x ani de la deschidere. Daca s-ar practica precum în Cluj, am avea zilnic zeci sau sute de ceremonii bombastic-nonsenziologie în lumea asta, cu șefi de gară și sutaniști, înscenând ritualuri bizare pentru călătorii grăbiți. Ah da! Când materialul rulant și șinele unei companii de căi ferate sunt ele înșiși istorice, se schimbă și perspectiva asupra scopului sistemului de transport feroviar: îl redefinești ca muzeu, parte a patrimoniului istoric, al memoriei colective naționale și nu ca un mijloc de transport cât mai performant, orientat spre viitor. Și încă un ah, da: obligatoriu, în Ardeal, transmitem cu asemenea ocazii și un tradițional „m*ie ungurilor”, a completat Hans Hedrich.
Chiar și românii se arată revoltați de situație, un clujean spunând despre situație că este „o rușine”.
