Institutul National de Sanatate Publica (INSP) a transmis noile recomandari de prioritizare a testarii pentru COVID-19.
Institutul National de Sanatate Publica (INSP) a publicat, in aceasta saptamana, actualizarea definițiilor de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), dar si a recomandărilor pentru prioritizarea la testare, in urma hotărârii luate de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta.
Raed Arafat, despre schimbarea procedurii de testare
Astfel, o prima decizie importanta este ca personalul de ingrijire din centre rezidentiale va fi testat saptamanal si nu de doua ori pe luna, conform documentului publicat miercuri de Institutul National de Sanatate Publica (INSP).
Acesta decizie a apărut după ce, marti seara, Comitetul National pentru Situatii de Urgenta a aprobat si propus spre adoptare Guvernului o serie de masuri pentru gestionarea pandemiei de COVID-19, inclusiv prelungirea starii de alerta pe tot teritoriul Romaniei, cu 30 de zile, de la data de 15 octrombrie.
Secretarul de stat in MAI, Raed Arafat, a precizat, ulterior care este motivul acestei schimbari a procedurii de testare.
"Tot personalul care lucreaza in centrele de persoane in varsta, persoane cu dizabilitati, in centrele rezidențiale, cum spunem, pentru protejarea persoanelor respective, tot personalul care lucrează acolo se va testa o dată pe săptămână, prin grija Direcțiilor de Sănătate Publică. Acest lucru, pentru ca să reducem riscul, pentru că la acest moment programul nu mai este de 14 zile și oamenii pleacă, vin înapoi, fac ture, și atunci e normal ca testarea să fie frecventă pentru protecția persoanelor care se află în aceste centre”, a spus Raed Arafat.
Cum se calculeaza incidenta in localitati
Potrivit datelor cuprinse raportul saptamanal al Centrului Nationale de Suprevegherea și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), dat publicității marți, saptamana 5-11 octombrie a venit și cu un nou record al numărului de focare: 200, fata de fostul record, de 175, de saptamana precedenta.
Analiza CNSCBT include și tipul de unități în care au fost înregistate focare în ultimele două săptămâni, respectiv 28 septembrie – 11 octombrie, respectiv un total de 375 de focare, față de 276 de focare, în segmentul similar anterior.
Pe primul loc, din punctul de vedere al numărului de focare, sunt unitățile medico sanitare – 72, cu 627 de cazuri confirmate. Pe locul doi sunt centrele rezidențiale pentru copii și vârstnici – 63, dar cu un număr mai mare de cazuri, 1.190. Focarele nu sunt incluse în calcularea incidenței COVID-19
In ceea ce priveste calculul incidenței, Raed Arafat a declarat, marți seara:
"Nu este o neconcordanță, mai degrabă a fost la ce număr ne referim. De ceva timp noi am stabilit că ne referim la numărul care este mai aproape de realitate și ăsta e numărul de 2.196.000 aproximativ la acest moment, care îi include nu numai pe cei care au reședință în București, dar cei care au și viza de flotant, care locuiesc în București, pentru că asta este normal. Deci, rămânem pe această cifră, pentru că ar fi un pic nedrept sau incorect să calculăm numai 1.800.000. Dacă calculăm la 1.800.000 înseamnă că neglijăm faptul că Bucureștiul, de fapt, are mult mai mulți locuitori și probabil că are și mai mult decât 2.196.000, dar totuși asta este cifra oficială care include de cele două categorii, și atunci asta e cifra de referință.
Noi sperăm, cum am zis, să nu ajungem mai departe la 3 la mie și acest lucru depinde, cum zicea domnul ministru, de noi toți dacă aplicăm regulile de protecție care sunt aici. Respectăm regulile respective e posibil să oprim creșterea. Nu respectăm regulile respective continuă creșterea, din păcate, și putem să ne confruntăm cu o situație foarte serioasă mai departe".
INSP a actualizat și definiția de caz. Documentul INSP
Definitiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) – Actualizare 14.10.2020:
Caz suspect
Orice persoană cu debut brusc de febră ȘI tuse
SAU
Orice persoană cu debut brusc al ORICĂROR 3 SAU MAI MULTE dintre următoarele semne și simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriză, dispnee, anorexie / grețuri /vărsături, diaree, status mental alterat, debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) in absența unei cauze identificate
SAU
Orice persoana cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie
SAU
Orice persoana cu infecție respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră ŞI tuse ŞI dificultate în respirație (scurtarea respiratiei) ŞI care necesită spitalizare peste noapte)
Notă:
Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.
Caz probabil
A. Un pacient care întrunește criteriile clinice de mai sus ȘI este contact al unui caz confirmat sau are legătură epidemiologică cu un focar cu cel puțin un caz confirmat
Nota:
În conformitate cu Recomandările de prioritizare a testării pentru COVID-19, toți contacții direcți simptomatici ai cazurilor confirmate trebuie testați.
Clasificarea în caz probabil pentru varianta A. va fi făcută doar în situația în care strategia de testare se modifică.
B. Un caz suspect cu imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19:
Rx pulmonară: opacități neclare, frecvent rotunde, cu distribuție periferică inferioară;
CT pulmonară: multiple opacități bilaterale cu aspect de sticlă mărunțită, frecvent rotunde, cu distribuție periferică inferioară;
echografie pulmonara: linii pleurale îngroșate, linii B (multifocale, discrete sau confluente), tipare de consolidare cu sau fără bronhograme;
C. Un adult decedat fără o cauză explicabilă, cu insuficiență respiratorie care a precedat decesul ȘI care a fost în contact cu un caz confirmat sau care a avut legătură epidemiologică cu un focar cu cel puțin un caz confirmat.
Caz confirmat
O persoană cu confirmare în laborator a infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.
Contactul direct este definit ca:
– Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
– Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. Strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
– Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
– Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
– Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
– Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.
