Membrii unei familii de pocăiți din Cluj Napoca au fost condamnați definitiv de Curtea de Apel Cluj pentru o evaziune în valoare de peste 3,3 milioane de euro. Șeful grupului, Stefan Sukosd a luat cea mai mare pedeapsă: șapte ani de închisoare cu executare și plata unor daune de peste 3,5 milioane de euro, bani proveniți din evaziunea fiscală realizată prin intermediul firmelor SC Banane Distrib SRL şi SC Bananas Garden SRL. O parte dintre cei implicați au plătit un prejudiciu de aproape 100.000 de euro și au primit pedepse cu suspendare.

Curtea de Apel Cluj a emis o sentință definitivă în cazul membrilor familiei Sukosd. Singura pedeapsă de închisoare cu executare a fost primită de Stefan Sukosd, cel care dirija rețeaua evazionistă. El a primit 7 ani de închisoare cu executare și obligația de a plăti un prejudiciu de peste 15,7 milioane de lei. Ceilalți inculpați au primit pedepse cu suspendare, iar doi dintre ei au plătit un prejudiciu de aproape jumătate de milion de lei.

”Condamnă pe inculpata DEZSO (fostă SUKOSD) TIMEA la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală (…), interzice inculpatei ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. (…) dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani. (…) pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei mun. Cluj-Napoca sau la Asociaţia Filantropică Medical Creştină Cluj-Napoca pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare. (…)

Condamnă pe inculpatul LUKACS JANOS, la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, (…) dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani şi 6 luni, (…) pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei mun. Cluj-Napoca sau la Regia autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare. Constată că inculpaţii LUKACS JANOS şi DEZSO (fostă SUKOSD) TIMEA au achitat prejudiciul de 451.898 lei. (…)

Reduce cuantumul despăgubirilor la care a fost obligat inculpatul SUKOSD ŞTEFAN de la 15.795.686 lei la 15.725.686 lei. (…) Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 16 ianuarie 2020”, arată soluția pe scurt a instanței.

De asemenea, VANA DAN TRAIAN a fost condamnat la 3 ani de închisoare sub supraveghere, iar IENEI REBEKA și MOCEANU ALINA au primit o pedeapsă de 1,6 ani de închisoare sub supraveghere.

Ascundeau banii în cutiile de banane

Încă din anul 2002 Ștefan Sukosd a desfășurat mai multe activități de comerț cu fructe și legume prin intermediul mai multor firme pe care le-a controlat direct sau prin  interpuși. Aici amintim SC Suk Star Prodcom Impex SRL Cluj-Napoca, Suk Star Company, Citric Star, Banane Distrib și Bananas Garden.

Cea din urmă, Banane Distrib SRL a fost înființată în 2006, însă pe atunci se numea Marsch Construct. Sukosd s-a folosit de un angajat de-al său pentru a începe afacerea, de Zoltan Șimon. Ulterior, în 2013, Ștefan a preluat oficial societatea, urmând ca un an mai târziu să înființeze și Bananas Garden.

Procurorul care s-a ocupat de anchetă, Mihai Radu Pașca susține că „inculpatul a efectuat achizițiile intracomunitare în regim de taxare inversă, fără ca TVA-ul să fie colectat în statul furnizorului, urmând ca această taxă să fie colectată în România, statul de destinație al mărfurilor”.

Anchetatorii au descoperit că în perioada 2010-2014, maghiarul a reușit să ascundă achiziții de banane în valoare totală de 69.134.830 lei. Cu alte cuvinte în patru ani, creierul afacerii, Ștefan a ascuns fructe de ordinul aproximativ 15 milioane de euro.

Pentru acesta el se folosea de societățile comerciale Del Monte,  Iso Fruit Debrecen, Iso Lime, societăți de la care comanda banane în numele firmelor Pure Energie SRL, Ezel Fruc SRL, Citrus Freh SRL și Rucar Grup.

Marfa era introdusă în România prin eludarea procedurii de monitorizare a activităților intracomunitare a produselor cu risc fiscal, ulterior fiind valorificată, fără întocmirea documentelor legale, sub paravanul activității  Banane Distrib și Bananas Garden.

De aici a rezultat prejudiciul uriaș de peste 16 milioane de lei, pentru care procurorii l-au trimis în judecată pe acesta pentru evaziune fiscală.

Printre acuzațiile strecurate în rechizitoriu, anchetatorii suspectau că aceștia ascundeau și sume de bani printre cutiile de banane aduse în țară.

Percheziții cu 60 de polițiști

În 2014 polițiștii și jandarmii clujeni au confiscat peste 35 de tone de banane de la domiciliile inculpaților.

„Activităţile poliţiştilor au vizat şase persoane bănuite că, în perioada 2012-2014, prin intermediul unor societăţi comerciale, ar fi importat fructe şi legume, cu precădere banane, din spaţiul intracomunitar, pe care le-ar fi comercializat pe teritoriul României, fără a înregistra toate operaţiunile comerciale în evidenţa contabilă, cauzând un prejudiciu de peste un milion de euro.

Sumele de bani sustrase de la plata taxelor către bugetul de stat, prin ascunderea sursei impozabile, ar fi fost investite în diverse bunuri pentru a le da o aparenţă licită, susţin poliţiştii.

În urma percheziţiilor, poliţiştii au condus la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Cluj trei persoane, două dintre ele fiind reţinute pentru 24 de ore pentru spălare de bani şi evaziune fiscală. Totodată, au fost ridicaţi, în vederea continuării cercetărilor, peste 100.000 de lei, 3.200 de euro şi circa 400.000 de forinţi. De asemenea au fost luate şi documentele contabile şi tehnica de calcul.

În vederea recuperării prejudiciului creat a fost aplicat sechestru asigurator asupra a 24 de televizoare LCD, găsite într-un sediu social, iar peste 35.000 de kg de banane, în valoare de peste 130.000 de lei, au fost confiscate.

„Trei femei şi trei bărbaţi, cu vârste cuprinse între 23 şi 47 de ani, toţi din Cluj-Napoca, au fost conduşi la sediul IPJ Cluj, pentru audieri. Doi dintre aceşti bărbaţi, de 39, respectiv de 47 de ani, au fost reţinuţi, pentru 24 de ore, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de spălare de bani şi evaziune fiscală, în formă continuată”, au precizat atunci poliţiştii.

La acţiunea de atunci au fost angrenaţi 60 de poliţişti din cadrul structurii de investigare a fraudelor, poliţişti criminalişti şi luptători din cadrul serviciilor pentru acţiuni speciale ale inspectoratelor de poliţie judeţene Cluj şi Bihor. Iar ulterior poliţiştii au continuat cercetările pentru documentarea întregii activităţi infracţionale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Actele erau arse în centrala termică

Ca să își acopere urmele, Sukosd deși primea CMR-urile legale de la cei ce îi efectuau transporturile, acesta le ardea și întocmea altele noi, pe firmele paravan.

De menționat este faptul că rolul unui CMR (scrisoarea de însoțire a mărfii) era de a stabili o evidență clară între furnizor, transportator, beneficiar și Finanțe. Astfel, un CMR se completa în patru exemplare.

La perchezițiile din 2014, procurorii au găsit CMR-urile reale acasă la inculpatul Vana Dan Traian, care îi efectua transporturile, iar la domiciliul complicilor lui Sukosd, au găsit CMR-uri completate cu date false.

Însă, cu toate acestea, procurorii l-au acuzat pe Vana, în acest dosar, de complicitate la evaziune fiscală, mergând de la premisa că acesta știa de modul evazionist de operare a lui Timea și Ștefan Sukosd.

 Pe timpul transportului mărfii vândute fără documente legale(factură), la clienți din România, erau completate doar avize de însoțire a mărfii sau CMR-uri, iar dacă marfa ajungea la destinație fără incidente(fără să fie depistată de eventualele organe de control), șoferii încasau contravaloarea în numerar, iar avizele de însoțire a mărfii și CMR-urile erau distruse și aruncate.

În cazul depistării transportului, șoferii susțineau că nu este emisă factura până când clientul se declară mulțumit de calitatea bananelor livrate și este de acord să o cumpere, invocând situații în care clienții au refuzat primirea mărfii datorită calității necorespunzătoare.

„Este de menționat că în timpul perchezițiilor domiciliare efectuate în șapte octombrie 2014, în imobilul inculpatului Sukosd Ștefan, în focarul centralei termice, au fost găsite avize de însoțire a mărfii, un CMR și urme de documente arse” arată procurorul în rechizitoriu.

Parole pentru transporturile ilegale

De regulă, bananele comandate în numele firmelor sale oficiale, erau transportate din Polonia și Ungaria direct în țară în camioane de peste 20 de tone, prin puncte de frontieră, unde transporturile erau monitorizate, fiind introduse în aplicația „Trafic Control” și erau vândute ulterior cu documente legale către hipermarket-uri. Banii îi încasa prin  bancă, și plățile la furnizorii externi le efectua tot prin acest sistem.

Însă, când venea vorba de un transport ilegal, comandat pe cele patru firme ce nu îi aparțineau, acesta le comunica subordonaților parola ”transport scurt”. Lucru ce însemna că bananele erau transportate din Polonia în camioane mari(capacitate de transport de peste 20 de tone) până la Debrecen în Ungaria.

De acolo, marfa era adusă în țară prin mijloace de transport de capacitate mică, sub 7,5 tone ce tranzitau frontiera cu România prin puncte mici de trecere a acesteia.

Aici procurorii amintesc punctul de frontieră de la Săcuieni și Valea lui Mihai, pe unde șoferii treceau cu cantități mici de banane deoarece acolo nu se făcea monitorizarea transporturilor.

În continuare, autovehiculele acestea se întâlneau la Marghita și Săcuieni, unde predau fructele în alte camioane mari pentru ca marfa să ajungă la Cluj-Napoca, Ilfov sau în Moldova.

Fiica lui Sukosd era ”șefa mică de care asculta toată lumea”

Un rol important au jucat în această evaziune și fiica lui Sukosd Ștefan, împreună cu Alina Mocean și Rebeka Ienei.

Timeea Sukosd, între timp devenită Deszo (după căsătorie), era potrivit spuselor lui Janos ”șefa mai mică de care asculta toată lumea”.

Aceasta era implicată în aproape toate activitățile,  se ocupa cu evidența mărfii vândute fără documente și a încasărilor aferente, era implicată în vânzarea efectivă a mărfii, fiind omul de încredere a inculpatului.

Alina Moceanu și Inei Rebeka se ocupau de vânzarea fără documente a bananelor către clienții mici din zona județului Cluj, a altor județe din Transilvania și Moldova.

Sursa: gazetadecluj.ro coral