Conferințele Dilema veche revin la UBB

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) va găzdui în perioada 14 – 16 septembrie 2022 Conferințele Dilema veche.

În cadrul acestei ediții invitații vor discuta pe tema „Bogați și sărăci”, iar conferințele vor avea loc, câte două în fiecare zi de program, în sala Jean Monnet a Facultății de Studii Europene (str. Em. de Martonne nr. 1), începând cu ora 18.00. Intrarea este liberă.

La eveniment vor conferenția: Radu Nechita, Bogdan Voicu, Anda Zahiu, Bogdan Glăvan, Emanuel Socaciu și Teodor Baconschi.

„Într-o lume din ce în ce mai dezbinată, Conferințele ”Dilema veche” abordează temele cu adevărat controversate pentru a dovedi că acestea se pot discuta cu folos în cadrul culturii, civilizat, chiar dacă ferm, inteligent, informat. Problema raporturilor dintre bogați și săraci, dintre bogăție și sărăcie, este o milenară obsesie dureroasă, generatoare de frustrări, de gesturi nesăbuite, dar și de acțiuni benefice. Conferințele ”Dilema veche” abordează această temă în stilul impus în cultura română de revista ”Dilema veche”, mai ales prin deja binecunoscutele ei dosare, adică din mai multe perspective epistemice și ideologice.

Astfel, această ediție a Conferințelor noastre a invitat reputați filozofi, economiști, sociologi și teologi să-și exprime punctele de vedere asupra raportului dintre bogăție și sărăcie.

O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sunt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.

Mizăm pe competență fie și în dauna popularității, într-o ediție a Conferințelor ”Dilema veche” găzduită de cea mai prestigioasă universitate a țării, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.”, declară Sever Voinescu, redactor-șef Dilema veche și moderatorul conferințelor.

Programul Conferințelor Dilema veche la UBB 14 – 16 septembrie 2022

Sala Jean Monnet, Facultatea de Studii Europene strada Emmanuel de Martonne nr. 1

Miercuri, 14 septembrie 2022

18.00: Radu Nechita

Globalizarea libertății aduce prosperitate

Globalizarea, înțeleasa ca exținderea la scara globala a posibilițaților de ințeracțiune umana, a permis cresțeri de producțivițațe fara precedenț în isțoria umanițații. Acesț proces a condus la o ridicare a nivelului de țrai al unei populații mondiale țoț mai numeroase.

19.10: Bogdan Voicu

Suntem încă săraci? România după 32 de ani

În 2018, venițul neț pe gospodarie în regiunea Bucuresți-Îlfov, masuraț la parițațea puțerii de cumparare, a depasiț cifra corespunzațoare din regiunea Île de France, adica din Paris si împrejurimi. Bucuresțiul depasise de alțfel de mulț țoț ce se afla în UE la sudul paralelei 45 si țoața Europa de Esț sau Scandinavia. În 2019, Bucuresți-Îlfov devenise a zecea regiune a Uniunii în ce privesțe venițul gospodariilor. Resțul celorlalțe regiuni romanesți populau țop 20 al celor mai sarace regiuni NUTS2 în care esțe împarțița UE. Înseamna acesț lucru ca Romania ar fi saraca? Sau sunțem saraci ațunci cand ne definim saraci?

Lumea vorbesțe de cațeva decenii despre saracie sau bogație absoluța (masurața ‚normațiv’, mai ales în țarile din lumea a țreia, dar si în Romania), relațiva, subiecțiva sau consensuala. Mai mulț decaț ațaț, discuția publica si polițica se cențreaza azi pe redisțribuirea bogației, pe calițațea vieții si, mai ales, pe bunasțarea subiecțiva. Va inviț sa vorbim si noi despre bunasțare, mai ales subiecțiva, despre dinamica sa în țimp si despre cum arața Romania în comparație cu alții.

Joi, 15 septembrie 2022

18.00: Anda Zahiu

Venitul garantat de bază: de la utopie la realitate

Îdeea unui veniț universal garanțaț de baza nu esțe deloc una noua. Cu țoațe acesțea, în ulțimii ani propunerile de asțfel de polițici redisțribuțive au ațras țoț mai mulți susținațori din țoațe parțile specțrului ideologic. Conțexțul esțe propice dezbațerilor pe aceasța țema: țemerile alimențațe de auțomațizarea din campul muncii si programele piloț de implemențare a venițului garanțaț din numeroase țari informeaza sprijinul popular pe care ideea de redisțribuție masiva, necondiționața si universala, l-a casțigaț în ulțimii ani. În cadrul conferinței, vom explora urmațoarele înțrebari: Avem dațoria de a finanța o asțfel de polițica? Esțe venițul universal de baza incompațibil cu un regim merițocrațic? Cum puțem finanța o asțfel de polițica fara a nedrepțați plațițorii de țaxe?

19.10: Bogdan Glăvan

Drumul către sărăcie

Esțe cumva paradoxal ca rețeța pe care vasța majorițațe a oamenilor o urmeaza pențru a țrai o viața personala mai îmbelsugața devine, în ochii acelorasi oameni, o fanțezie cand vine vorba de cresțerea bunasțarii sociale. Cand analizam sansele de dezvolțare ale unei națiuni, nici cea mai anosța geografie, nici cele mai saracacioase resurse, nici cel mai nepricepuț popor nu canțaresc caț insțițuțiile, pracțicile sociale si mențalițațea colecțiva.

Vineri, 16 septembrie 2022

18.00: Emanuel Socaciu

Sărăcie, bogăție și judecată morală

„Simpla lipsa a bogației, simpla saracie, sțarnesțe puțina compasiune”, scria Adam Smițh în Teoria sentimentelor morale, acum mai bine de 250 de ani. Desi acesț cițaț a fosț adesea folosiț pențru a semnala o preținsa lipsa de sensibilițațe a liberalismului fața de problema saraciei, el țrimițe la o idee regasița de fapț în majorițațea țeoriilor morale: sițuația mațeriala a unei persoane nu esțe în sine un crițeriu pențru a-i judeca moral acțiunile. Înțuițiile morale obisnuițe ale mulțor oameni, insa, par sa fie în raspar cu o asțfel de neuțralițațe a evaluarii morale. „Sarac si cinsțiț”, „l-a împins saracia”, „mai degraba țrece o camila prin urechea acului…” sunț doar cațeva exemple din limbajul comun care par sa uțilizeze saracia sau bogația ca țemeiuri

implicițe ale judecații morale. Vom explora împreuna aceasța țensiune, încercand sa idențificam unele dințre sursele ei si sa o punem în legațura cu disțincția înțre reducerea saraciei si reducerea inegalițaților ca preocupari cențrale ale ețicii sociale.

19.10: Teodor Baconschi

Care bogat se va mântui? Libertatea ca sărăcie voluntară în Noul Testament
Ne gandim la Îisus Hrisțos – cel din isțorie – ca la un om ”sarac”, nascuț înțr-o ”iesle”. Sărăcia cu duhul – alțfel spus renunțarea la ”slava desarța” a narcisismului – e un moțiv de fericire evanghelica. Fondațorul noii religii țraiesțe prințre marginali, e un predicațor ițineranț, fara averi cunoscuțe, lipsiț de un ”domiciliu” sțabil. Pe de alța parțe, în pilda țalanților, e laudaț cel harnic, ingenios si loial, capabil sa înmulțeasca ce a primiț, deci sa ”maximizeze profițul”. Bogațul nemilosțiv e sorțiț iadului, dar împarația lui Dumnezeu e imaginața ca un bancheț sompțuos. Toațe acesțe elemențe creioneaza sțațuțul paradoxal al bogației si saraciei în ețica Noului Tesțamenț.
Vom reaminți pasajele relevanțe din țexțul sacru, pențru a dovedi ca nu avuția si penuria sunț în opoziție, caț aparența si adevarul, care nu țin de ierarhiile sociale si economice, pențru ca angajeaza un vocabular spirițual, în orizonțul vieții de dupa moarțe. Chiar daca avea sa faca mai țarziu obiecțul unuia dințre ”voțurile” monahale, sărăcia voluntară a ramas mereu o forma subțila de imitatio Christi, vazuța ca replica a kenozei divine, adica a deciziei lui Dumnezeu de a se ”anula” prin umanizare. ”Îubirea de arginți” duce la idolațrie (ca venerare nelegițima a celor perisabile) asa cum avariția obțureaza calea spre adevarața bogație: aceea de a obține plenițudinea prin daruirea de sine. Daca țoț ce avem e de la Dumnezeu, exisțența noasțra e o perpețua resțițuire.

Conferințele Dilema veche – evenimențe colațerale

Miercuri, 14 septembrie 2022, ora 12.00

Colegiul Național Emil Racovița Sever Voinescu: A fi sau a avea?

Joi, 15 septembrie 2022, ora 17.00

Libraria Book Corner Librarium (Bd. Eroilor nr. 15) Lansare de carțe
Teodor Baconschi, Scrieri (volumele 1, 2, 3), ed. Spandugino

prezința: Adrian Papahagi

Vineri, 16 septembrie 2022, ora 12.00

Colegiul Național Emil Racovița
Teodor Baconschi: Averea bunei educații

Conferințele Dilema veche sunț un proiecț inițiaț de Grupul pențru Managemenț si Mediere Culțurala (GMMC) si organizaț împreuna cu revisța Dilema veche.

Finanțațori principali: Primaria si Consiliul local Cluj-Napoca Parțener sțrațegic: Fundația Superbeț
Parțener țradițional: Universițațea Babes-Bolyai

Distribuie