Dana Nalbaru si Dragos Bucur sunt casatoriti de multi ani si au impreuna trei copii, dintre care unul este infiat. Sotia prezentatorului „Visuri la cheie” a facut dezvaluiri despre viata ei, nimeni nu stia ca trecut printr-o depresie si a fost parasita.
Totul se intampla inainte sa se casatoreasca, cand traia o nemultumire si o nefericire in mod constant. Avea succesul de partea ei, insa se simtea goala pe dinauntru. “La mine, schimbarea s-a petrecut acum multi ani, dar cand am reusit sa ma vad de-adevaratelea. Atunci m-am uitat in oglinda si am realizat ca nu stiam cine sunt, ce vreau. Eram ok in ochii celorlalti si uneori si in ochii mei, dar traiam o nemultumire si o nefericire constante. Aveam succes, insa inauntru eram goala de mine, fiindca ma raportasem cumva la repere exterioare. Altfel zis, cand lasi sa dispara iubirea de sine apare acest gol, la unii mai mare, la altii mai mic, care te face sa fii nefericit. La mine era un gol urias. A trebuit sa fac niste exercitii foarte serioase cu mine insami sa pot sa o regasesc pe Dana autentica. Trebuie sa iti spun mai intai ca m-au ajutat mult cuvintele unui prieten. El mi-a zis ca in viata nu este necesar sa stii ce vrei, ci sa iti fie foarte clar ce nu vrei.Asa ca am luat o foaie de hartie si am inceput sa scriu ce nu voiam.”, a spus Dana pentru life.ro.
“Nu voiam sa fiu, de Sarbatori, departe de cei dragi. Iar asta se intampla constant pentru ca meseria mea impunea acest lucru. Apoi, refuzam sa mai pierd noptile. Ajunsesem sa fiu atat de obosita incat simteam nevoia sa dorm ca orice om normal. Mi se parea ca totul in viata mea era extrem de haotic, iar eu sunt omul care reactioneaza foarte bine la ordine. Cand un om langa care esti, care nu te sustine, ba mai mult te suge de toata energia, inseamna ca este cineva cu care ai o relatie toxica. Nu iti face bine. Asadar, am inceput sa elimin oamenii din viata mea, in perioada in care majoritatea relatiilor mele erau create in context profesional. Asa se face ca usor-usor oamenii din jurul meu, tocmai pentru ca eu nu mai interactionam cu ei, s-au indepartat. Si ramai singur. Asa cum mi s-a intamplat mie. Si ajungi la concluzia ca nu mai este nimeni care sa te ajute. Pentru ca tu, de fapt, nu pleci cu un plan. Cand apare acel gol nu stii pe unde sa o iei. Sigur, apar niste proiectii despre viata ta. Apar. Dar nu stii exact pe unde sa te duci, de fapt. Iar de aici vine si spaima.
Dar, cand ramai singur, ai timp sa te gandesti. Ai atat de mult timp sa te gandesti la tine si sa faci acea curatare, reala! Incepi sa iti cerni viata, cu trecut, prezent si viitor, pana cand ceea ce iti doresti cu adevarat sa faci, iti apare in fata ochilor. Asa s-a intamplat si cu mine: mi-am dorit sa fac curatenie, am facut dar s-a intamplat cel mai groaznic lucru din viata mea. Lucru despre care ulterior aveam sa spun ca m-a salvat: singuratatea. E greu sa fii singur, este foarte greu! Oricine s-a simtit vreodata singur intelege foarte bine despre ce vorbesc. Nici nu trebuie sa explic. Dar, daca treci de acel moment, toate lucrurile se asaza. Incepi sa cladesti un edificiu pe care toate lucrurile cresc usor. Obosesti, dar niciodata nu mai cazi. Esti precum o pasare care si-a intins aripile, zboara, apoi se asaza pe o creanga, se odihneste si zboara din nou.”, a mai explicat Dana Nalbaru.
