Renovarea energetică a locuințelor din Franța a fost timp de ani dominată de gesturi unice ineficiente, iar acum sistemul se confruntă cu o criză de încredere în însuși instrumentul care măsoară performanța: diagnosticul energetic. Poți cheltui mult și să nu muți eticheta. Această frază, prezentă în toate rapoartele despre renovarea energetică a locuințelor, nu este un slogan, ci o concluzie oficială trasă de Curtea de Conturi și de Anah.
Motivul? O alegere inițială: gestul unic. În octombrie 2023, Curtea de Conturi a cuantificat fenomenul: 73% dintre dosarele asistate au vizat lucrări cu o singură acțiune, iar trei sferturi dintre acestea au constat în schimbarea modului de încălzire. Mai mult de unul din două dosare subvenționate a însemnat doar înlocuirea unui sistem de încălzire, fără nicio intervenție asupra anvelopei clădirii. Logica este simplă: o singură acțiune costă mai puțin pentru gospodărie, se decide în câteva săptămâni, nu necesită audit sau manager de proiect.
Și produce statistici măgulitoare: un fișier procesat este un fișier procesat. Problema apare însă în altă parte. Schimbarea cazanului în locuințe prost izolate îmbunătățește confortul și factura, dar aproape niciodată nu este suficientă pentru a schimba categoria energetică. Căldura produsă continuă să iasă pe unde a ieșit și înainte. Nici secțiunea destinată celor mai grele cazuri nu se descurcă mai bine.
Tot conform Curții, 61% dintre sitele termice trecute de MaPrimeRénov’ Sérénité au rămas clasificate E, F sau G după lucrări. Explicația constă într-un prag:
câștigul minim de energie necesar înainte de lucrări a fost stabilit la 35%, nivel pe care Curtea îl consideră insuficient pentru a scoate o locuință din starea de sită. Am ajuns la treaptă, nu la palier.
Miliarde cheltuite fără rezultate măsurabile Sumele în joc nu au nimic simbolic. Prin adăugarea bonusului de tranziție energetică și a certificatelor de economii de energie, doar în 2022 au fost angajate 6,95 miliarde de euro – față de 5,22 miliarde în 2019, o creștere cu o treime în trei ani. În schimb, parcul în cauză avea în jur de 4,8 milioane de locuințe clasificate ca site termice. Această relație dintre sumă și rezultatul măsurat este cea care a declanșat reforma, mai degrabă decât un scandal de management: banii au fost folosiți pentru muncă reală, realizată de companii reale.
Întrebarea pusă de Curte nu este „unde s-au dus banii”, ci „pentru ce au fost folosiți”. Termometrul care măsoară greșit Dar există o problemă despre care vorbim mai puțin: fiabilitatea termometrului. Un dispozitiv care este judecat după saltul de clasă DPE presupune că DPE este fiabil. Exact acest lucru a ajuns Curtea de Conturi să conteste doi ani mai târziu. La 3 iunie 2025, a publicat un raport de o gravitate rară privind managementul public al diagnosticului de performanță energetică. Cifra care reiese este cruntă: în 2023, 70% dintre unitățile inspectate prezentau cel puțin o anomalie, conform controalelor efectuate de Direcția Generală Concurență, Consumatori și Controlul Fraudei.
Atenție la semnificația exactă a acestei cifre: se referă la unități controlate de DGCCRF, nu la toate diagnosticele efectuate în Franța. Iar acțiunea DGCCRF vizează în principal afișarea de etichete, clauze abuzive și independență comercială, calitatea tehnică a diagnosticului rămânând în afara sferei sale. Anomaliile constatate sunt, așadar, în mare măsură încălcări ale legislației privind consumatorii: lipsa de informații cu privire la prețuri, nerespectarea termenului de retragere, clauze abuzive.
Nu sunt 70% etichete false – sunt 70% profesioniști care se abat de la reglementări, ceea ce este deja considerabil pentru un instrument care a devenit aplicabil. Curtea subliniază mai presus de toate un defect structural: jumătate dintre organismele de certificare sunt legate structural de operatorii DPE, iar doar 0,08% dintre DPE au fost controlate de organismele de certificare în 2023. Recomandările sale: o adevărată carte profesională pentru diagnosticieni până la sfârșitul anului 2026, consolidarea informațiilor publice cu privire la contestații, controlul aprofundat al inteligenței artificiale în diagnostice și utilizarea diagnosticelor aprofundate, pentru a identifica valorile suspecte. Efect colateral rar evidențiat: stocul de locuințe de închiriat a scăzut cu 33% pentru etichetele F și G între 2021 și 2023, cu o presiune crescută asupra chiriilor și dificultăți de acces la locuințe pentru gospodăriile cu venituri mici. De asemenea, Curtea critică statul pentru că nu a efectuat în prealabil niciun studiu de impact global asupra efectelor reformei DPE din 2021. Noul sistem din 2026 și riscurile rămase Unde este sistemul în 2026? Contrar a ceea ce citim uneori, MaPrimeRénov’ nu mai este sistemul descris în 2023.
Trei schimbări contează. Reconcentrarea pe renovarea la scară largă. În 2026, sistemul acordă prioritate renovării de ansamblu:
combinarea mai multor lucrări — izolare, ventilație, încălzire, apă caldă — pentru a obține un câștig de cel puțin 2 clase în DPE, pe baza unui audit energetic prealabil, cu sprijin obligatoriu de către un Mon Rénov’ Accompagnateur. Baremul aplică o cotă de 80, 60, 45 sau 10%, în funcție de venit, până la un plafon de cheltuieli de 30.000 EUR, fără taxe, pentru un câștig de 2 clase, 40.000 EUR fără taxe pentru 3 clase sau mai multe. Îngustarea gestului unic. De la 1 ianuarie 2026, două tipuri de lucrări au fost scoase din traseul de gest unic (decretul 2025-956 din 8 septembrie 2025): izolarea pereților și cazanele pe biomasă, acum finanțabile doar în renovări de amploare. Ferestrele rămân eligibile doar pentru înlocuirea unui singur geam.
Proprietarii de locuințe F sau G pot solicita în continuare asistență pentru un singur gest până la 31 decembrie 2026; De la 1 ianuarie 2027, aceste site vor trece neapărat pe traseul de renovare amplă. Gaura bugetară. La începutul anului 2026, din lipsa legii bugetului, depunerea de noi dosare a fost suspendată temporar pentru ajutoarele distribuite de Anah, inclusiv MaPrimeRénov’ — dosarele deja validate nu au fost puse în discuție.
Solicitările au fost reluate de atunci, iar dosarele validate înainte de 31 decembrie 2025 rămân onorate după lucrări. Aceasta este traducerea concretă a „riscului financiar” pe care Curtea l-a semnalat din 2023: o agenție prinsă între un flux de angajamente și credite votate anual. Ce rămâne de decis? Reorientarea rezolvă problema de bază identificată în 2023: nu vom mai subvenționa un gest izolat în speranța unui salt de clasă. Dar creează alta, foarte concretă pentru gospodării. O renovare la scară largă necesită o cheltuială de câteva mii de euro, un audit, sprijin și un împrumut. Blocarea finanțării restului este descrisă drept punctul critic al anului 2026.
Un sistem mai solicitant este un sistem care este mai echitabil în efectele sale-și potențial mai selectiv în ceea ce privește beneficiarii săi. Rămâne întrebarea pusă de raportul din iunie 2025, și este cea mai deranjantă: întreaga structură – ajutoare, interdicții de închiriere, valoarea locuințelor – se bazează pe o etichetă a cărei producție aproape nu este controlată. Înainte de a discuta cuantumul bonusurilor, va fi, fără îndoială, necesar să ne asigurăm că măsura care declanșează totul este corectă.
