News Flash:

Departe de Tipperary-Inscenarea de la Tămădău-14 iulie 1947

15 Iulie 2020
288 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7729 RON (0.0000)
USD: 4.3160 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
2 3

În dimineaţa zilei de 14 iulie 1947, la orele 6.30, un grup de fruntaşi naţional-ţărănişti era surprins de Siguranță pe un câmp din apropierea comunei Tămădău, situată la 46 de km de capitală, în timp ce încerca să se îmbarce în două avioane I.A.R.-39, cu intenția de a fugi în Occident. Din grup făceau parte: Ion Mihalache, vicepreşedinte PNŢ, cu soţia, Nicolae Penescu, secretar general PNŢ, cu soţia, Nicolae Carandino, directorul ziarului „Dreptatea”, cu soţia, Ilie Lazăr, doctorul Constantin Gafenco, inginerul Gheorghe Popescu, Dumitru si Eugen Borcea. Aceștia au fost arestați, iar tentativa lor de fugă a fost prezentată de presa comunistă ca un act de înaltă trădare îndreptat împotriva intereselor țării.

Asaltul Partidului Comunist Român

Perioada 1944 – 1947, după ocuparea țării de armatele sovietice, a fost caracterizată printr-un asalt general al Partidului Comunist Român pentru accederea la toate pârghiile puterii politice din România. Utilizând metode dintre cele mai violente, abuzive și nedemocratice, bazându-se pe prezența Armatei Roșii care le asigura protecție, comuniștii au preluat guvernarea în 1945, falsificând grosolan alegerile din 1946, următoarea etapă fiind eliminarea opoziției politice și a monarhiei. În tot acest timp, reprezentanții partidelor istorice – PNȚ, PNL și PSD-I – fuseseră supuși la interminabile represalii. Partidul Național Țărănesc trimisese o serie de memorii în Occident, cel mai cunoscut fiind cel din 19 noiembrie 1946, adresat secretarului general al ONU, Trygve Lie, în care se arătau abuzurile guvernului comunistbdin România. De asemenea, conducerea PNȚ se afla în legătură cu structuri de rezistență armată constituite în diverse zone muntoase ale României.

Planul de a fugi din țară

Era limpede că evenimentele duceau către o comunizare totalăcare urma să fie evoluția evenimentelor, ceea ce a determinat conducerea Partidului Național Țărănesc în frunte cu Iuliu Maniu să ia în calcul evadarea din România ocupată a unor fruntași țărăniști și trimiterea lor la Londra, unde să constituie un guvern în exil, după modelul celui înființat de Charles de Gaulle în timpul ocupației germane în Franța. Numai că despre această intenție a țărăniștilor aflaseră și comuniștii, prin agenții infiltrați în proximitatea conducerii opoziției. Ceea ce a urmat a fost o veritabilă capcană întinsă de Siguranța acaparată deja cu totul de comuniști, care au transformat totul în pretext pentru scoaterea în afara legii a PNȚ și condamnarea liderilor acestuia.

Planul fugii peste graniță fusese pus la punct încă din 6 iulie când Grigore Gafencu, prin fiul fruntaşului ţărănist Emil Haţieganu, anunțase disponibilitatea a două avioane I.A.R. Prea bătrân pentru o astfel de încercare, Iuliu Maniu refuzase să plece, trimițând în locul său pe Ion Mihalache, el urmând să rămână în țară. Liderii țărăniști urmau să fie ajutați de aviatorii Lustig Romulus şi Gheorghe Preda şi de şoferii Aurel Popa şi Petre Rusu.

Un zbor cu escale

În prealabil, fuseseră avizați cu privire la operațiune și diplomaţii din statele în care delegaţia urma să ajungă. Avioanele trebuia să aterizeze mai întâi în Turcia, de unde ar fi plecat spre Elveţia, apoi în Franţa şi Marea Britanie.Din acest punct intră în joc poliția secretă condusă de Teohari Georgescu. Unul dintre aviatorii care și-au oferit disponibilitatea era agent al siguranței. Siguranța i-a lăsat pe țărăniști să-și pună în aplicare planul, până în momentul urcării în avioanele de la Tămădău, când au fost înconjurați de agenţi ai Ministerului de Interne, care au făcut uz de arme, somându-i să se predea. Agenții i-au fotografiat pe fugari cu bagajele încărcate în avioane, imaginile fiind publicate în presa comunistă în zilele următoare.

Arestul fugarilor

Toţi cei 14 au fost arestaţi şi încarcerați la Ministerului de Interne. Tentativa de fugă în Occident a fost prezentată de propaganda comunistă ca un act de trădare naţională, ce urma să aibă grave consecințe asupra României. La 19 iulie 1947, Adunarea Deputaţilor ridica imunitatea parlamentară a naţional-ţărăniştilor, totodată fiind interzisă activitatea ziarului „Dreptatea”, oficiosul PNŢ. Întreaga conducere a PNȚ, în frunte cu Iuliu Maniu și secretarul său, Corneliu Coposu, a fost arestată. La 30 iulie 1947, un jurnal al Consiliului de Miniştri decidea dizolvarea Partidului Naţional Ţărănesc, act consfințit și de Adunarea Deputaților, pe baza unui raport întocmit de Teohari Georgescu.

Înscenarea ce a rămas în istorie

A urmat o înscenare judiciară, materializată într-un proces desfășurat între 29 octombrie și 11 noiembrie 1947, când întreaga conducere țărănistă a primit condamnări deosebit de grele. Iuliu Maniu, în vârstă de 75 de ani, a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, transformată în temniţă grea pe viaţă şi degradare civică pe 10 ani, confiscarea averii şi plata sumei de 50.000 de lei, cheltuieli de judecată.

Imediat după PNȚ, Partidul Naţional Liberal a fost dizolvat printr-o decizie a conducerii sale, la presiunile autorităților, evident, iar liderii său au ajuns și ei în închisori.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

arestul fugarilor
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2020 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1169 (s) | 34 queries | Mysql time :0.036320 (s)