News Flash:

Direcții strategice pentru cercetare-dezvoltare-inovare discutate în cadrul unei întâlniri găzduite de rectorul UBB

22 Mai 2021
535 Vizualizari | 0 Comentarii
Daniel David

Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prof. univ. dr. Daniel David, a găzduit vineri, 21 mai 2021, o întâlnire strategică între mediul academic clujean și reprezentanți ai conducerii țării, temele abordate urmărind aspecte relevante pentru sistemul de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) din România.

La întâlnire au participat, din partea mediului academic, rectorii (reprezentanții) universităților publice din Cluj-Napoca reunite în Uniunea Universităților Clujene, directorii de institute naționale de cercetare și președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române (ca reprezentant al institutelor Academiei Române). Partea legislativă a fost reprezentată de Anca Dragu, președintele Senatului României, iar partea executivă de Ciprian Teleman, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, respectiv Sergiu Hossu, șeful Cancelariei Primului Ministru. De asemenea, au participat secretari de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – Irina Alexe, Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării – Cristian Litan și reprezentanta Departamentului pentru Românii de Pretutindeni – Oana Ursache.

În componenta executivă au fost analizate implementarea programului de guvernare pe partea de cercetare și situația PNRR. Ținta de a atinge 1% finanțare publică pentru cercetare în 2024 nu pare credibilă în acest moment, probabil și ca urmare a pandemiei, de aceea este nevoie de noi analize și angajamente. Finanțarea cercetării științifice în PNRR este subdimensionată, iar acest lucru trebuie corectat sau completat prin mecanisme diferite. Spre exemplu, reformele angajate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării care nu vor fi prinse în PNRR vor trebui să primească ferm finanțare prin alte mecanisme sigure. Evaluarea unităților de cercetare trebuie făcută transparent și predictibil, cu criterii anunțate și pilotate din timp, ministrul cercetării, inovării și digitalizării afirmând, în cadrul întâlnirii găzduite de UBB, că această etapă de pregătire nu poate fi mai scurtă de doi ani. Mediul academic a salutat focalizarea reformelor ministerului pe componenta de resursă umană, după modele internaționale (ex. de tip ERC), precum și angajamentul de a organiza predictibil și sustenabil competiții pentru finanțarea cercetării științifice. Formarea resursei umane va permite ulterior atât dezvoltarea și exploatarea unor infrastructuri CDI care să aducă avantaje competitive, cât și atragerea de fonduri din programele europene (ex. Horizon Europe).

În contextul pandemiei, relaxările țintite în acest moment vor permite revenirea la scenariile clasice în educație, acest lucru fiind, desigur, condiționat de continuarea implementării cu succes a procesului de vaccinare și de neapariția unor variabile majore noi, greu de anticipat în acest moment. În fine, aducerea „românilor de pretutindeni” de a studia în țară este un lucru bun, dar universitățile românești trebuie să aibă o prezență activă și acolo unde se află aceștia.

Pe componenta legislativă s-a discutat despre coerența legislației care să încurajeze parteneriatele dintre actorii academici publici și mediul privat și în contextul scrisorii deschise a UBB, asumată apoi și de Consorțiul Universitaria (https://news.ubbcluj.ro/scrisoare-deschisa-adresata-de-ubb-premierului-romaniei-florin-citu/). De asemenea, pentru universități s-au analizat suportul și necesitatea flexibilizării legislației postpandemie, aspecte care vor fi detaliate în urma analizei Consiliului Național al Rectorilor din luna iunie (de la Cluj-Napoca) și a Ministerului Educației.

„Raportând populația academică la populația orașului, Cluj-Napoca este municipiul cel mai colorat academic din România. Mai mult decât atât, sistemul public de CDI din Cluj-Napoca funcționează destul de bine, cooperarea între universități și institute (naționale sau ale Academiei) depășind competiția. Acest lucru concentrează resursele academice și dă forță mediului academic clujean de a fi contributor la bune practici, care, dacă se dorește, pot fi apoi generalizate în România prin intermediul celor care conduc politic țara. Ca un fapt particular, mă bucur să văd focalizarea reformelor în cercetare în PNRR pe componenta de resursă umană, deoarece, așa cum am spus în diverse contexte, nu pot avea loc dezvoltări inovative majore fără a avea ca prerechizite cele două componente: resursă umană de calitate și stoc dinamic de cunoaștere avansată (generată practic tot de resursa umană de calitate)”, a declarat rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David. 

 

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

© 2021 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1498 (s) | 33 queries | Mysql time :0.044016 (s)