Primăria Cluj Napoca a prelungit, pentru a treia oară, termenul de deschidere a ofertelor făcute pentru proiectul metroului din Cluj Napoca. Edilul Emil Boc spune că a luat această decizie pentru că a primit extrem de multe cereri din partea celor care au cumpărat caietul de sarcini al licitației. Până acum, proiectul MetroBoc i-a costat pe clujeni peste 30 de milioane de lei, bani plătiți pe caietul de sarcini și pe studiile de fezabilitate.

Emil Boc a declarat la radio că motivul pentru care termenul licitației pentru metrou a fost prelungit a treia oară constă în faptul că firmele participante la licitație și-au dorit acest lucru.

„Am cerut și eu această explicație Comisiei de licitații: care e motivul pentru care ați prelungit acest termen? Explicația celor din comisie a fost că foarte multe dintre firmele interesate de participare la licitație au solicitat legal extinderea termenului de depunere a ofertelor pentru a putea depune oferte viabile, credibile, consistente, având în vedere amploarea lucrării. Dacă noi n-am fi aprobat, spune Comisia de licitații, puteau să atace la Consiliul național pentru soluționarea contestațiilor. Astfel, putea fi întârziat termenul general de depunere a ofertelor. Comisia a aprobat extinderea acestui termen, așa încât firmele nu vor mai avea cum să motiveze că n-au avut timp să-și pregătească ofertele”, a explicat, la Realitatea FM, primarul Emil Boc.

Inițial, termenul limită a fost pe 9 mai 2022, ulterior a fost decalat pentru finalul acestei luni, iar acum a mai fost amânat încă o dată.

Reprezentanții primăriei au anunțat că 15 companii s-au arătat interesate de licitația pentru proiectarea și execuția metroului clujean.

Contractul are o valoare de 6,66 miliarde de lei (1,3 miliarde euro) și durează 8 ani.

Proiectul are deja o finanțare asigurată e 300 de milioane de euro prin PNRR, fiind asumat de Guvernul României. La evaluarea ofertelor, prețul (componenta financiară) va conta în proporție de 55%, restul urmând a fi acordat pentru propunerea tehnică. Ofertantul trebuie să dovedească o medie a cifrei de afaceri generală pentru ultimele trei exerciții financiare încheiate, respectiv 2019, 2020, 2021, de cel puțin 7.000.000.000 de lei sau echivalent valută.

Licitația pentru linia de metrou de la Cluj-Napoca este un contract care include toate componentele, de la structura tunelurilor și a stațiilor până la instalații, finisaje și automatizare. Totodată sistemul de siguranță și automatizare a circulației trebuie să permită nivelul de automatizare „GoA4” (driverless) adică rame fără mecanic de tren. Pentru M1 Cluj-Napoca sunt prevăzute și 16 rame noi. Flota de material rulant va fi constituită din trenuri cu trei vagoane, în lungime de 51 m, cu lățimea de 2,65 m, capacitate nominală/maximă 380/540 locuri.

Cum s-au spart banii pe Metroboc

METRANS Engineering SRL (România) este prima societate care, în septembrie 2018, a primit bani pentru proiectul metroului clujean. SRL-ul a primit 100.000 de lei de la Primăria Cluj Napoca pentru consultanța necesară realizării caietului de sarcini necesar studiului de prefezabilitate referitor la acest proiect. Compania aparține lui Dumitru Radu-Gabriel (administrator și acționar cu 40% din acțiuni, n.red.) și a fost înființată cu trei luni înainte de a primi contractul respectiv. Printre acționari se mai regăsesc TRICA MADALINA STEFANIA, VLASCEANU MARIUS și POPA SEVER LIVIU, care au câte 20% din pachetul de acțiuni.

Dumitru Radu Gabriel este manager de proiecte la societatea Metroul SA, o ”căpușă” a companiei de stat Metrorex, care administrează metroul din București.

Primăria Cluj Napoca a desemnat câștigătorul licitației pentru studiile de fezabilitate necesare demarării proiectului de construcție a unei linii de metrou în subteranul municipiului. Potrivit anunțului oficial făcut de administrația locală asocierea SWS ENGINEERING SPA-SYSTRA-METRANS ENGINEERING SRL a câștigat contractul „Servicii de elaborare Studii de Pre-Fezabilitate,  Fezabilitate, impact asupra mediului şi evaluarea strategică adecvată pentru obiectivul de investiţii „Tren Metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida”- etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de Metrou şi Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea și studiile conexe viitoarelor obiective de investiții” cu o ofertă de 30.186.000 de lei, fără TVA.

O altă firmă care face parte din lista societăților care au câștigat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate este Cornel&Cornel Topoexim SRL, care va subcontracta 1% din cei 30,1 milioane de lei, fără TVA.

Potrivit unui studiu intitulat ”Clientelism în contractele de consultanță” realizat de expertforum.ro, compania a câștigat contracte în valoare de 99.213.857,94 de lei. Firma a fost înființată în 2014 și are mai mulți acționari, dintre care majoritari sunt Cornel Păunescu si Elena Dina.

O altă firmă din cadrul acestei asocieri este SC Geostud SRL. Acționari sunt  TAUTAN ALEXANDRU și CHIRICA ANTON, fostul prorector al Universității Tehnice de construcții București care, în urmă cu câțiva ani, a fost acuzat de agenția Națională de Integritate de săvârșirea infracțiunii de fals în declarațiile de avere și integritate.

Din grupul de firme care au câștigat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru metroul din Cluj Napoca face parte și cabinetul de avocatură Carmen Tease. Printre clienții lui Tease se numără și Primăria Municipiului București condusă de Gabriela Firea.

Carmen Tease a fost avocata lui Florin Secureanu, managerului Spitalului Malaxa din București, judecat pentru delapidare. În cadrul procesului, Secureanu a acuzat-o pe avocată că a făcut un ”joc dublu”, în sensul că ea ar fi încercat să afle diverse informații pentru partea adversă, primarul Bucureștiului, Gabriela Firea. Ea a dezmințit aceste acuzații spunând că sunt fabulații.

Cea mai importantă societate din cadrul acestei asocieri de firme este compania franceză Systra. În România, Systra are deschisă o filială care a declarat un singur angajat, o cifră de afaceri pe anul trecut de peste 900.000 de lei și, în ultimii ani, pierderi constante. Administratorul filialei este RENE CHRISTIAN LEGUET.

În 2015, lângă Strasbourg a avut loc un accident feroviar în urma căruia au murit 11 persoane. Infrastructura feroviară pe care a avut loc accidentul aparținea companiei franceze de transport SNCF care, contractase serviciile Systra pentru realizarea unor teste de rulare. În urma producerii accidentului, compania Systra a fost pusă sub acuzare pentru ucidere din culpă, arată Gazeta de Cluj.

Traseul liniei de metrou ușor (metro light MTR-L) este următorul:

Secțiunea VEST: Strada Șesul de Sus – Strada Teilor – Liziera pădurii (între Str. Eroilor și Str. Subcetate) – Str. Abatorului – Cazarmă Florești – viitorul Spital Regional de Urgență – Str. Răzoare, cu stațiile: 1. Țara Moților (Teilor), 2. Teilor (Eroilor), 3. Copiilor (Subcetate), 4. Sănătății (Spitalul de Urgență), 5. Prieteniei (Răzoare);

Secțiunea CENTRU: Drumul Sfântul Ioan – Str. Primăverii – Calea Mănăștur – Calea Moților – Str. Memorandumului – Piața Unirii – B-dul 21 Decembrie 1989 – Piața Avram Iancu – B-dul 21 Decembrie 1989 – Piața Mărăști cu următoarele stații: 6. Natura Verde (Bucium), 7. Mănăștur (Izlazului), 8. Sfânta Maria (Câmpului), 9. Florilor (Cluj-Arena), 10. Sportului (Mihai Eminescu), 11. Piața Unirii, 12. Piața Avram Iancu, 13. Armonia (Petofi Sandor), 14. Piața Mărăști;

Secțiunea EST: Ramura Muncii: Piața Mărăști – Aurel Vlaicu – IRA – Strada Beiușului – Bulevardul Muncii, cu stațiile 15. Transilvania (Siretului), 16. Viitorului (IRA), 17. Muncii; Ramura Sopor: Piața Mărăști – Strada Teodor Mihali – Strada Alexandru Vaida Voevod – Sopor, cu stațiile 18. Cosmos (Alexandru Vaida Voevod), 19. Europa Unită (Becaș) și cu Depoul Sopor.

Pentru primele 9 stații din proiect (lucrări la structură) este asigurată o finanțare de 300 de milioane de euro prin PNRR.

Trenurile metroului din Cluj-Napoca vor circula la un interval de 90 de secunde, iar capacitatea va fi cuprinsă între 15.000 şi 20.000 pasageri, mai puţin de jumătate din capacitatea proiectată pentru Magistralele M5 şi M6 din Bucureşti. coral