Jean – Bedel Bokassa, preşedintele al Republicii Centrafricane, a vizitat România în 1973 și, în spiritul păcii, cooperării și dezvoltării cu toate popoarele lumii, s-a împrietenit cu Nicolae Ceauşescu.
Cu ocazia vizitei, Bokassa a remarcat-o pe românca Gabriela Drâmbă, de care s-a îndrăgostit lulea.
Preşedintele al Republicii Centrafricane fi propus lui Ceauşescu să-i livreze românca la pachet, la el în țară, promiţând în schimb, ca într-un troc veritabil, 10% din producţia de diamante a ţării.
Cum era o ofertă de nerefuzat, Securitatea a obligat-o pe Gabriela Drâmbă să plece pe continentul african, unde s-a căsătorit cu Bokassa. Din fericire, mariajul a durat trei ani, între 1975 şi 1977.
Rodul acestui mariaj, Anne de Berengo Bokassa, nascuta in 6 septembrie 1976, trăiește in Franta, unde este administrator al unor clădiri de patrimoniu si lider sindical in Confederatia Generala a Muncii (Confederation Generale du Travail), singurele sale aparitii in mass-media fiind legate de rolul de negociator pe care l-a avut in cateva greve desfășurate la nivel local.
În timpul vieții, Jean – Bedel Bokassa a fost căsătorit cu nu mai puţin de 18 femeii, el având 39 de copii.
Gabriela Drâmbă: ”Nu mi-am luat adio nici de la logodnicul meu, nici de la familie”
”N-am fost niciodata dansatoare. Nici nu stiu sa dansez. Eram traducator de limba franceza si engleza si nu eram membra de partid. Dupa ce Bokassa vizitase Romania, am plecat acolo cu un ansamblu folcloric. Era nu-stiu-ce sarbatoare la ei!
Pana cand am ajuns in capitala Bangui, nu-l vazusem. Acolo l-am intalnit pentru prima oara pe fostul meu sot. Nu eram acolo ca dama de companie, ci, repet, ca traducator. Pentru Bokassa fusesera trimise la ”pachet” alte doua fete, dansatoare: una Mariana si una Claudia!”.
Din marturia Gabrielei Drâmbă reiese ca acea Claudia a fost preluata de la aeroport, separat de grup, si dusa la palatul lui Bokassa.
”Am stat doua saptamani acolo. Bokassa ne-a prezentat mai multe locuri si simteam ca are ceva pentru mine. Cand am revenit in tara a inceput nebunia. Am inteles ca i-a trimis un fax lui Ceausescu in care ii cerea voie sa ma ia de nevasta!”, evocă Gabriela Drâmbă.
Securitatea a ”convins-o” sa urce in avion si sa plece la Bangui (in Africa Centrala) ca sa se marite cu Bokassa.
”Nu vreau sa spun mai multe, dar am fost marcata pentru tot restul vietii. Nu era alegerea mea, ci am fost fortata! M-a chemat la el si Ceausescu. N-are rost sa spun ce am discutat. Nu mi-am luat adio nici de la logodnicul meu, nici de la familie.
În avion ma gandeam ca n-am sa ma mai intorc niciodata in tara! De trocul cu diamante nu stiu nimic. Daca s-a negociat ceva, a fost fara stiinta mea”, continuă povestea Gabriela Drâmbă.
Dupa ce a aterizat la Bangui, Gabriela Drâmbă a fost luata de o escorta impresionanta si dusa la palatul prezidential din Bangui.
Casatoria a avut loc in aprilie 1975, Gabriela devenind astfel cea de-a 12-a sotie a dictatorului. Nunta a fost faraonică , precum o sarbatoare nationala pentru Africa Centrala Impreuna, au avut o fetita, pe Anne, alintata Titina, pe care Bokassa o adora.
”Am trait acolo aproape trei ani. Nu l-am iubit niciodata pe Bokassa, dar nu puteam evada. Eram pazita peste tot zi si noapte.
In casa erau trei bone si niciun barbat nu avea voie pentru ca sotul meu era foarte gelos! Nu ieseam din palat decat la intalniri oficiale, la dineuri pentru opere de caritate sau in vizite de stat in strainatate.
In fiecare caz, mergeam cu Rolls Royce sau Mercedes 600 cu cate 12 motociclisti ca antemergatori. Eram paziti si eu si sotul meu extrem de drastic”, a adaugat fosta prima doamna a Africii Centrale !
Bucatarul despre care s-a spus ca Bokassa l-a ucis intrucat ar fi fost amantul Gabrielei era – isi aminteste ea – ”un amarat de batranel, gras si mic de statura”.
”De ce sa-l omoare? I-am fost fidela lui Bokassa.
Chiar daca voiam sa fac ceva, era imposibil. Este o minciuna ca omora barbati pentru ca as fi avut vreo legatura neprincipiala cu ei. E ca si minciunile care s-au tot vehiculat despre fostul meu sot, cum ca acesta era canibal.
Felul lui de mancare preferat era vita cu legume africane. Nu manca oameni!”, spune fosta doamna Bokassa.
”Sotul meu s-a purtat foarte frumos. N-a ridicat niciodata mana la mine, nu m-a jignit” In ciuda acestei situatii, el era extrem de gelos, iar ea nu l-a putut iubi.
Ba, mai mult, a incercat chiar sa recurga la un gest disperat: ”Imi doream sa mor. Atunci i-am spus ca vreau sa ma intorc in tara, la familia mea.
De teama unui scandal diplomatic, el a acceptat cu greu sa divortam. Urma sa fie incoronat imparat si nu avea nevoie de scandal!”, povestește Gabriela Drâmbă.
După ce a ”evadat” din Africa Centrală, Gabriela Dramba a a revenit la Bucuresti in jurul varstei de 23 de ani si s-a inscris la Facultatea de Medicina.
”Nu e adevarat ca am fugit in Franta si ca as fi luat valize cu diamante. M-am intors intr-adevar cu multi bani, pe care mi i-a dat fostul sot de buna voie”, spune ea.
Pe logodnicul de care s-a despartit in 1975 nu l-a mai vazut vreodata. ”N-as putea sa-l caut si sa ma uit in ochii lui. I-am pricinuit si asa atunci multa durere!”, a mai dezvaluit ea.
Publicatii importante din intreaga lume – precum ”New York Times”, ”The Sun” sau ”Paris Match” – au incercat sa-i cumpere povestea fabuloasa, insa ea n-a vorbit niciodata.
”Nici macar prietenii mei de suflet nu stiu povestea adevarata. Tot ce s-a spus pana acum, tot ce s-a scris, a fost doar legenda!
Inca sunt foarte multe lucruri pe care nu le-am spus. Dar acestea ma dor si nu vreau sa le mai dezgrop. Sunt acolo, in sufletul meu, si asa vor ramane mereu!”, conchide Gabriela Drâmbă.
________________
Jean – Bedel Bokassa, care trăit între 1921 și 1996, a fost preşedintele Republicii Centrafricane timp de 10 ani. A fost un personaj extrem de controversat, fiind acuzat până şi de canibalism – Bokassa provenind dintr-un trib ai cărui membri aveau obiceiul de a-şi mânca duşmanii, după ce îi omorau.
Copilăria celui ce avea să devină preşedinte al Republicii Centrafricane a fost una foarte grea. Tatăl său, un om foarte dur, era şeful unui trib extrem de puternic, care făcea legea prin pădurile ţării. Acesta îşi bătea cu sălbăticie copii, micul Bokassa încasând sistematic corecţii fizice din partea părintelui său.
În urma unei tentative de revoltă împotriva francezilor ce defrişau pădurile din Republica Centrafricană, tatăl lui Bokassa este asasinat, iar mama lui se sinucide. La vârsta de doar cinci ani, viitorul preşedinte al ţării avea să rămână orfan.
După o copilărie petrecută prin tot felul de orfelinate, Bokassa se hotărăşte să se înscrie în Armata Franceză. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, el avea să lupte de partea francezilor, dârzenia cu care a luptat de câmpul de luptă făcându-l extrem de apreciat. El continuă să rămână în armată şi după sfârşitul războiului, fiind trimis în tot felul de misiuni în întreaga lume.
Jean – Bedel Bokassa a părăsit Armata Franceză în anul 1962, devenind comandantul Armatei Republicii Centrafricane, un stat proaspăt înfiinţat. Preşedintele ţării era vărul său, David Dacko, avea încredere deplină în Bokassa, oferindu-i spre a coordona armata republicii.
La sfârşitul lunii decembrie 1965, Bokassa organizează un puci, în urma căruia îl alungă de la conducerea ţării pe vărul său Dacko.
El devine noul preşedinte al Republcii Centrafricane, după ce a reuşit să-i strângă în jurul său pe toţi oamenii importanţi de pe teritoriul statului african.
Avându-l ca model pe Napoleon Bonaparte, Bokassa se proclamă împărat al Imperiului Centrafrican.
Ceremonia de încoronarea a acestuia a fost una extrem de pompoasă. Se spune că el ar fi cheltuit peste 20 de milioane de dolari, deşi oamenii de rând abia câştigau 100 de dolari.
Bokassa a instituit teroarea în Republica Centrafricană. Cei ce nu aveau un loc de muncă plătit erau omorâţi, iar cerşetorii erau ucişi fără milă şi aruncaţi la crocodili.
Pe lângă deciziile sale extrem de dure, preşedintele ţării a semănat teroare printre conaţionalii săi deoarece se spunea că îşi mânca duşmanii.
Bucătarul său a declarat după ce a fugit din Republica Centrafricană, că preşedintele ţării îl obliga să-i gătească la cină friptură din carne de om.
