News Flash:

Lista majorărilor salariale adoptate sau în curs de adoptare de către Parlament. Bugetarii, puși la adăpost de criza economică

8 Iunie 2022
345 Vizualizari | 0 Comentarii
Majorari

Parlamentarii puterii au adoptat un nou val de majorări salariale ale angajaților statului, iar măsurile luate în favoarea acestora vor continua și în această săptămână.

Bugetarii vor resimți în mai mică măsură efectele inflației de două cifre cu care se confruntă România în acest an, întrucât o mare parte dintre ei au primit sau urmează să primească diverse sporuri salariale sau alte beneficii, adoptate prin legi adoptate cu voturile partidelor aflate la putere. Majorările vor intra în vigoare din iulie, fără să existe un studiu de impact asupra bugetului.

Salarii mai mari în prefecturi

După două proiecte de lege adoptate săptămâna trecută prin care au fost majorate veniturile unor categorii largi de bugetari, alte două vor intra la votul final al Camerei deputaților în cursul acestei săptămâni. Primul dintre ele vizează schimbarea încadrării personalului din prefecturi, cu impact direct asupra salariilor acestora. Prin proiectul inițiat de parlamentari ai PSD și PNL, angajații din prefecturi vor fi trecuți din categoria funcțiilor publice teritoriale în cea a funcțiilor publice de stat.

„Dacă funcţiile publice teritoriale sunt funcţiile publice stabilite, potrivit legii, în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, atunci este necesar ca cei din instituţia prefectului să se plaseze în categoria funcţiilor publice de stat pentru a reflecta rolul instituţiei”, cred liberalii și social-democrații inițiatori ai proiectului.

Proiectul a fost deja adoptat fără modificări de către Senat, iar comisiile Camerei Deputaților nu au făcut nici ele vreo modificare. Schimbarea de statut va duce la lefuri mai mari primite de angajații prefecturilor, o estimare a Ministerului Afacerilor Interne arătând că masa salarială pentru prefecturi va crește cu 4.300.000 lei pe lună, ceea ce înseamnă 51.600.000 lei pe an.

Astfel, un șef de birou sau de oficiu din serviciile deconcentrate sau din prefecturi are, în momentul de față, un salariu de bază de 6.300 sau 6.660 lei pe lună, în funcție de grad. Dacă șefii de birou din prefecturi devin funcționari publici de stat, salariul lor va ajunge 8.247 sau 9.125 lei.

Creșterea este încă mai substanțială în cazul directorilor și directorilor generali. Pentru primii creșterea va fi de la 7.871-8.678 lei la 10.880-11 933 lei, în funcție de grad. În cazul unui director general, salarizarea pentru o funcție teritorială este de 8.375-9.283 lei, în timp ce pentru una de stat este de 11.406-12.459 lei. De asemenea, un auditor cu grad profesional superior va trece de la un salariu de 4.819 lei pe lună la unul de 6.844 lei. În schimb, referenții cu studii medii nu s-ar alege cu nimic din schimbarea de titulatură rămânând la 3.950 lei pe lună.

Pensiile speciale ale primarilor, apărate de parlamentarii puterii

Un alt proiect care va intra în plenul Camerei Deputaților îi vizează pe viceprimari și pe președinții și vicepreședinții consiliilor județene. Proiectul nu prevede majorări propriu-zise ale indemnizației acestora, însă ar putea să le asigure venituri mai mari după încheierea mandatului, cu condiția să rămână angajați la stat. „Durata mandatului viceprimarului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite”, prevede proiectul. Astfel, indiferent ce meserie a avut viceprimarul înainte de obținerea mandatului, funcția din administrație va fi considerată vechime în specialitatea studiilor absolvite, dacă se va întoare la profesia anterioară, cu beneficiile salariale aferente. În Comisia de muncă a Camerei Deputaților, a fost adoptat un amendament la acest proiect, prin care acest beneficiu este extins și asupra președinților și vicepreședinților CJ.

Mai îngrijorător este deznodământul pe care l-a avut în comisie o nouă discuție privind pensiile speciale ale aleșilor locali. Întrucât proiectul de lege viza o modificare a Codului Administrativ, vicepreședintele comisiei, Cristian Seidler (USR), a propus un amendament prin care erau eliminate pensiile speciale pentru primari. Acestea sunt prevăzute în cod încă de la adoptarea sa în 2018, însă acordarea lor a fost amânată anual prin ordonanță de guvern. Seidler propunea tranșarea definitivă a problemei prin eliminarea pensiilor, însă parlamentarii PSD și PNL s-au opus, un indiciu că partidele de guvernământ nu au renunțat la ideea de a le da aleșilor locali pensii peste nivelul contribuției lor la fondul de pensii, arată fanatik.ro

„Dreptul la o indemnizaţie pentru limită de vârstă a apărut ca o necesitate ce îşi are esenţa în statutul funcţiei executive, având în vedere nivelurile disproporţionate ale indemnizaţiilor acestor persoane în raport cu rolul complex al acestora, aceasta reprezentând astfel un drept echitabil şi compensatoriu pentru activitatea depusă în slujba comunităţii care i-a desemnat să le reprezinte interesele”, se arată în motivarea respingerii amendamentului lui Seidler.

Aleșii locali, următorii pe lista majorărilor salariale

Dacă e să ne luăm după argumentul invocat de reprezentanții PNL și PSD în Comisia de muncă, primarii și șefii CJ-urilor ar fi niște osândiți care poartă pe umeri povara unor comunități întregi în schimbul unor lefuri mizerabile. Însă aceleași partide, alături de aliații lor de la UDMR, pregătesc majorarea substanțială salariilor din administrația locală, care oricum nu erau mici, mai ales că primăriile pot să stabilească singure salariile angajaților săi, în funcție de niște limite, destul de generoase, impuse prin Legea salarizării în sectorul public.

Acest act normativ nu a stabilit explicit indemnizațiile aleșilor locali, ci numai grila de coeficienți în funcție de care se stabilesc lefurile din administrația locală. Astfel, în vârful ierarhiei, cu coeficientul 10, este primarul general al Capitalei, urmat de către viceprimarul Bucureștilor, primarii de sector, președinții de consiliu județean și primarii municipiilor reședință de județ, toți cu coeficientul 9. Fiecare punct din coeficient este echivalentul salariului minim brut. Astfel, primarul Bucureștilor nu poate avea un salariu mai mare de 10 ori decât salariul minim brut.

În ultimii ani, salariul minim brut pe economie a crescut constant, ceea ce ar fi dus automat și la creșterea salariilor demnitarilor, cât și a aleșilor locali. Însă indemnizațiile din primării și consiliile județene au fost plafonate, fiind calculate în funcție de salariul minim din 2019, de 2.080 de lei. Însă un amendament propus în Comisia de muncă de către președintele acesteia, Adrian Solomon (PSD), prevede ca administrația locală să-și poată majora lefurile în funcție de salariul minim din 2021, de 2.300 de lei.

Asta înseamnă că salariile aleșilor locali vor crește substanțial. Salariul primarului Capitalei va creşte de la 20.800 la 23.000 lei brut, iar primarii din municipiile reşedinţă de judeţ şi primarii de sectoare vor beneficia de o majorare de la 18.720 lei la 20.700 lei. Chiar și primarii comunelor mici, de până la 3.000 de locuitori, se vor alege cu o majorare de la 8.320 la 9.200 lei. Automat vor crește și lefurile viceprimarilor, care servesc drept punct de referință pentru salariile tuturor angajaților din primării, întrucât acestea nu-l pot depăși pe cel al viceprimarului.

Majorări deja aprobate pentru toți bugetarii

Pe lângă aceste majorări care urmează să intre la votul final al Camerei, unele creșteri salariale au fost deja aprobate, prin două legi adoptate în ședința din 31 mai. Toți bugetarii vor primi salarii majorate de la 1 iulie cu un sfert din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017 pentru anul 2022 și cele din luna decembrie 2021. De asemenea, personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile, în baza legilor pentru ratificarea sau aprobarea acordurilor de împrumut adoptate de Parlamentul României, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%.

Angajaților din câteva ministere – Transporturi și Infrastructură, Turism și Antreprenoriat, Cultură, Sport – li s-a mărit salariul de bază cu 15%, sub forma unui spor pentru complexitatea muncii. În fine, personalul din aparatul propriu al Ministerului Sănătății beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 25%, criteriile acestei majorări urmând să fie detaliate prin ordin al Ministrului Sănătății.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

© 2022 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1540 (s) | 33 queries | Mysql time :0.050093 (s)