Ion Caramitru,are amintiri dragi cu Toma Caragiu, care s-a stins din viață pe 4 martie 1977. Ion Caramitru ne-a povestit, în exclusivitate pentru impact.ro, despre ultima lor întâlnire, când Toma i-a dăruit o fotografie, pe care a lăsat un mesaj premonitoriu, scris în grabă: ”Dragă Pino, abia când nu voi mai fi ai să afli cât de mult am ţinut la tine”.
Mesajul prevestitor al lui Toma Caragiu
”Cu patru zile înaintea cutremurului din 4 martie 1977, Toma Caragiu m-a rugat să-l însoţesc într-o întâlnire pe care o programase cu directorul Casei de Filme nr. 5, cum era denumirea în ”Epocă”, respectiv cu Corneliu Leu. Voia să-l roage să-i facă bucuria de a aproba cuiva, ce urma să debuteze în cinematografie, o peliculă mai bună. În epoca aceea se putea alege între pelicula Kodak şi una mai de slabă calitate, din Germania de Est. Or, Toma Caragiu şi-a dorit să aibă parte de ceea e mai bun. Trec repede peste partea în care, cu mijloacele sale, cu totul ieşite din comun, l-a cucerit pe directorul Casei de filme.”, povestește Ion Caramitru
”Cert e că, la un moment dat, spre finele discuţiei, în biroul directorului a intrat un alt coleg cu nişte fotografii ale unor nume consacrate ale cinematografiei noastre. Printre ele, şi fotografia lui Toma Caragiu. Era slab, purtând o haină în carouri şi cu cravată, afişând o formă fizică şi psihică de invidiat. Drept care, l-am rugat să-mi dea şi mie una. Toma a dat din cap afirmativ, a ales fotografia şi mi-a scris pe verso o dedicaţie. Una pe care când am citit-o am încremenit!”, mai rememorează Ion Caramitru cele întâmplate acum 44 de ani.
Ce a spus Toma Caragiu despre mesajul prevestitor
Ce scrisese Toma Caragiu pe fotografia pe care i-a oferit-o bunului său amic. ”Dragă Pino (apelativul cu care Ion Caramitru este gratulat de către cei mai apropiaţi), abia când nu voi mai fi ai să afli cât de mult am ţinut la tine”.
După ce a citit şi recitit dedicaţia, Ion Caramitru nu s-a putut abţine şi l-a întrebat pe Toma la ce s-a gândit când i-a scris. Răspunsul lui Toma Caragiu a fost laconic: ”Lasă-mă, dragă!”. Patru zile mai târziu, la cutremurul din 4 martie 1977, cei doi aveau să se despartă pentru totdeauna. ”Am şi acum acea fotografie, acel mesaj, îl păstrez. Din când în când, mă întorc la ea şi la amintirile comune. Toma mi-a fost ca un frate mai mare. Ne ştiam din copilărie, fiindcă suntem şi aromâni, desigur, dar meseria şi multe altele ne-au apropiat. Spre exemplu, sora lui, Matilda, era una dintre persoanele pe care o respectam în mod aparte pentru erudiţia sa. Şi ea mă aprecia pentru relaţia pe care, spuneam ea, o purtam cu poezia. Toma Caragiu face parte din fiinţa mea, ca şi tradiţiile cărora le aparţin şi destinul, deseori dramatic al omului, nu poate schimba asta, chiar dacă uneori se străduieşte să facă lucrurile să iasă poate pe dos!”, ne-a mai spus Ion Caramitru.
