În mai puțin de un minut, un oraș din România a fost aproape în întregime ras de pe fața pământului. Se întâmpla într-o seară de primăvară, acum patru decenii, pe vremea regimului Nicolae Ceaușescu. Cauza distrugerilor uriașe nu a fost omul, ci un fenomen natural ce a rămas în istorie ca una dintre cele mai mari tragedii ce au lovit țara noastră.

Un oraș din Româna, distrus în proporție de 80% în mai puțin de un minut

Aproape 1.600 de morți, peste 11.000 de răniți, zeci de mii de locuințe avariate sau distruse și un oraș transformat în munți de moloz. Totul, în doar 56 de secunde. Este bilanțul înfiorător al cutremurului din 4 martie 1977.

Se vorbește foarte mult despre distrugerile din București, însă prea puțini știu sau își mai amintesc că un oraș din România a fost atunci aproape ras de pe fața pământului. Este vorba despre Zimnicea, despre care, la acea vreme, autoritățile anunțau că fusese afectat de seism în proporție de 80%

Potrivit unor legende, în realitate, pagubele nu ar fi fost chiar atât de mari, autoritățile locale grăbindu-se să dărâme cu boldozerele clădirile rămase în picioare după ce s-a anunțat că orașul va fi vizitat de Nicolae Ceaușescu, arată impact.ro

Pe scurt, bilanțul cutremurului din martie 1977 arată așa:

1.578 de morți,

11.300 de răniți,

33 de construcții complet distruse, în București. Cele mai multe erau vechi, ridicate în perioada antebelică. Au căzut și trei clădiri noi: blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Ştefan cel Mare-Lizeanu şi Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor

32.897 de locuințe și 763 de unități industriale afectate, în 23 de județe.

„Cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României din secolul XX”

Undele seismului ce a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter au ajuns până în Serbia, Ungaria, Bulgaria – unde au fost doborâte trei blocuri și 120 de oameni și-au pierdut viața -, dar și în alte țări din centrul și sudul Europei, până în Rusia.

Un an mai târziu, un raport publicat de Banca Mondială evalua pagubele totale la două miliarde de dolari, 70% din ele fiind produse în București.

„Studiile de după cutremur au arătat ca acesta a avut caracter de multi-şoc: au fost cel puţin 4 şocuri principale la adâncimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Mecanismul de faliere a şocului principal a fost invers, orientat pe direcţia NE-SV şi uşor scufundat spre NV.

Deşi în România existau la data cutremurului mai multe seismometre, doar unul dintre ele a reuşit să înregistreze corect întreaga mişcare seismică – cel de la staţia INCERC din Bucureşti (cartierul Pantelimon); valoarea maximă de acceleraţie înregistrată la nivelul solului a fost de 2,069 m/s. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României din secolul XX (cel puţin)”, arată specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului. coral