News Flash:

Paternitatea asupra terenului pe care este construit mall-ul VIVO! se judecă în instanță. S-a ajuns la Înalta Curte

9 Februarie 2022
770 Vizualizari | 0 Comentarii
Teren VIVO

La sfârșitul lunii trecute, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis cererea de recurs a procesului pentru stabilirea ”paternității” asupra terenului pe care s-a construit mall-ul Vivo. Procesul are o miză extrem de mare pentru că prima sentință spune că terenul trebuie să se întoarcă la stat, adică la Ministerul Finanțelor. Acest lucru va duce la situația în care proprietarul mall-ului trebuie să plătească o chirie pentru terenul respectiv. Principala problemă din cadrul acestui proces este că o parte din actele folosite la tranzacție sunt false.

Spre finele lunii trecute, ÎCCJ  a admis recursurile și apelurile făcute de SC Polus Transilvania, Ministerul Finanțelor, SC Agroindustriala SA – afacerea milionarului clujean Ovidiu Turcu – care au contestat o decizie a Curții de Apel Cluj care, la rândul ei, menținea un verdict al Tribunalului Cluj.

”Admite în principiu recursurile declarate de reclamantul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, de pârâta SC Agroindustriala SA şi de pârâta SC Polus Transilvania Compania de Investiţii SA Cluj-Napoca împotriva deciziei nr.293 din 17 decembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Cluj – Secția I civilă”, arată soluția pe scurt a ÎCCJ.

Instanța supremă este pusă să judece modalitatea în care magistrații clujeni au decis că terenul vândut de SC Agroindustriala și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj Napoca către Polus Transilvania să se întoarcă la statul român, adică la Ministerul Finanțelor Publice.

Inițial, decizia a fost dată de Tribunalul Cluj care a dispus ca terenul să ajungă în patrimoniul Ministerului Finanțelor.

”Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul STATUL ROM N prin MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE în contradictoriu cu pârâtele AGROINDUSTRIALA SA şi POLUS TRANSILVANIA COMPANIE DE INVESTIŢII SA şi în consecinţă: Obligă pârâta POLUS TRANSILVANIA COMPANIE DE INVESTIŢII SA să lase reclamantului în deplină proprietate şi posesie terenul în suprafaţă de 347.678 mp, înscris iniţial în CF 3469 Floreşti, transcris în CF 4532 Floreşti. Dispune rectificarea înscrierilor din CF 4532 Floreşti, în sensul radierii dreptului de proprietate înscris sub B1, prin încheierea CF nr. 14841/1998, în favoarea pârâtei AGROINDUSTRIALA SA şi reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea Statului Român, în CF 3469 Floreşti. Respinge, ca neîntemeiat, petitul din cererea de chemare în judecată având ca obiect obiect obligarea pârâtei POLUS TRANSILVANIA COMPANIE DE INVESTIŢII SA la ridicarea construcţiilor edificate pe terenul în litigiu. Fără cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Cluj”, arată soluția pe scurt a instanței.

Verdictul acesta a fost contestat, iar procesul a ajuns la Curtea de Apel Cluj care a menținut decizia dată de tribunal. La rândul ei, și această instanță a menținut verdictul. Astfel că procesul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Acte false în tranzacția imobiliară

Terenul pe care s-a construit centrul comercial Vivo a fost tranzacționat în 1998. Afacerea a beneficiat și de sprijinul politic al fostului Prefect de Cluj, Alexandru Farcaș, al fostului șef FPS, Radu Sârbu, și al conducătorilor USAMV Cluj Napoca, care era proprietarul terenului. În perioada menționată, firma Polus, patronată atunci de Arpad Paszkany, a cumpărat terenul, subevaluat, de la SC Agroindustriala SA. Terenul aparținuse USAMV Cluj Napoca, dar universitatea cedase dreptul de proprietate către Agroindustriala SA. În urma tranzacției s-a lăsat și cu dosare penale. Fostul director al companiei de stat Agroindustriala, Cristian Istrătescu, a fost condamnat pentru fals în declaraţii, dar sentința nu a avut niciun efect asupra modului în care Polus a obținut terenul.

Ulterior, Arpad Paszkany a luat un împrumut de la OPT Bank și a lăsat ca ipotecă terenul de sub Centrul Comercial Vivo. În cadrul procesului s-a cerut anularea contractului de ipotecă, dar judecătorul a respins cererea.

De asemenea, în procesul deschis de Agenția Județeană a Finanțelor Publice Cluj împotriva celor de la Polus, a companiei Agroindustriala SA, USAMV se cerea ca centrul comercial să fie demolat. Această solicitare nu a fost aprobată.

Între timp, Paszkany a vândut afacerea

În anul 2006 afacerea Polus Transilvania a fost vândută către Grupul austriac Immofinanz, unul dintre cei mai mari investitori imobiliari din Europa, pentru suma de 210 milioane de euro. Immofinanz mai deţine cinci mall-uri şi anume, Polus Cluj, Armonia Arad, Euromall Piteşti, Gold Plaza Baia Mare şi Maritimo Constanţa. Atât mall-ul Polus, cât şi celelalte centre comerciale au trecut printr-un proces de rebranding, iar numele acestuia s-a schimbat în Mall-ul VIVO.

În anul 2013 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis printr-o sentinţă definitivă, ca actul de vânzare-cumpărare dintre Agroindustriala şi Polus cele 34,7 de hectare să fie anulat. Totodată, a mai apărut un personaj în această poveste şi anume: „Fiii vechiului Mănăştur”, o asociaţie formată din circa 100 de persoane, urmaşii veteranilor de război împroprietăriţi în anii 60 cu terenul de la „Şapca Verde”, care au cerut revendicarea a 18 hectare ce le aparţin, dar fără nici un rezultat.

Potrivit unui raport al Corpului de Control al Guvernului, terenul a fost cumpărat de la SC Agroindustriala SA cu un preț de 20 de ori mai mic decât valoarea reală a acestuia. În 2002, Tribunalul Argeș a anulat actul de vânzare-cumpărare, dar Arpad Paszkany a contestat sentința. În perioada în care s-a judecat procesul, Paszkany a cumpărat terenul direct de la USAMV, cu suma de 8 milioane de euro, lăsând statul să se judece, iar el să treacă la construcția mall -ului. Abia în 2013, ÎCCJ a anulat contractul de vânzare-cumpărare, dar mall-ul era demult construit, arată Gazeta de Cluj.

De la conte la bancă

În 1945, statul roman a confiscat proprietăţile contelui Alexandru Mikes, în cadrul cărora se afla şi terenul de la „Şapca Verde”. Veteranii de război din satele Mănăştur şi Floreşti au fost împroprietăriţi cu acest teren. În anii 60, În urma cooperativizării, terenul a trecut în proprietatea statului român şi în administrarea USAMV. Denumirea sub care este cunoscut terenul vine de la şepcile studenţilor de la medicina veterinară.

Terenul de la „Şapca Verde” a fost folosit de cercetătorii de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară până în anul 1998.

El era destinat cercetării pentru cadrele didactice și studenții învățământului superior agricol de stat din Cluj Napoca, mai exact activităților de instruire practică a studenților în câmpuri și exploatări zootehnice dotate cu echipamente tehnologice, activităților de cercetare și pentru producerea de semințe ca material săditor în îndeplinirea contractelor de cercetare.

Printr-un protocol semnat între universitate şi SC Agroindustiala SA, spaţiul a trecut în proprietatea acestei. Cu un an mai târziu Agroindustriala a semnat un contract de vânzare a terenului cu firma Polus Transilvania, patronată de Paszkany Zoltan Arpad.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

© 2022 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1219 (s) | 22 queries | Mysql time :0.038783 (s)