News Flash:

Performanță: Trenurile din România au întârziat în 2021 în total 6 ani și jumătate

1 Noiembrie 2022
2420 Vizualizari | 0 Comentarii
CFR

Țara noastră bate anual record după record într-un clasament pe care nu-l dorește nimeni, anume cel al întârzierilor la trenurilor de călători, fie ele publice sau private.

Anul trecut, România a înregistrat un nou record al întârzierilor la tren: 3.487.509 de minute, ceea ce înseamnă un total de 6,6 ani, dacă sunt adunate toate întârzierile fiecărui tren în parte, așa cum au fost ele raportate de către Ministerul Transporturilor.

Față de anul precedent, 2020, întârzierile sunt mai mari cu un an și opt luni. Recordul absolut al întârzierilor a fost înregistrat în anul 2018, cu 9 ani de întârzieri totale. Viteza medie cu care au circulat trenurile în România în 2021 a fost de 45 km/h, cu doar 5 km/h mai mult față de viteza medie a unui biciclist la Tour de France.

România înregistrează an de an un număr uriaș de minute de întârzieri la trenurile de călători. Recordul absolut al întârzierilor a fost consemnat în anul 2018, când s-au acumulat 4.767.238 minute de întârzieri, ceea ce echivalează cu un pic peste 9 (nouă) ani.

Digi24.ro a studiat cu atenție rapoartele de activitate depuse de Ministerul Transporturilor, documente stufoase de sute de pagini anual, pline de date, de unde a extras pentru dumneavoastră informații pentru acest articol.

În 2021 au fost emise aproape 55 de milioane de bilete de tren, majoritarea (42 de milioane) fiind plătite către CFR Călători. Clasamentul este urmat de Regio Călători – 4.9 milioane călători, Transferoviar Călători – 4.7 milioane călători, Interregional Călători – 1.7 milioane călători, Softrans – 419.728 călători, Astra Trans Carpatic – 234.770 călători.

Tot anul trecut a fost înregistrată o creștere cu circa 5 milioane de călători expediați față de anul 2020. Așa se explică de ce în 2021 au fost mai multe întârzieri ale trenurilor de călători față de anul precedent.

Mai exact, anul trecut numărul total al întârzierilor a fost de 3.487.509 de minute (ceea ce înseamnă 6 ani și jumătate), iar în 2020 a fost de 2.560.489 minute (echivalentul a 4,8 ani de întârzieri). Trendul pare să fie îngrijorător dat fiind faptul că, deși 2020 și 2021 au fost ani de pandemie, cu numeroase restricții de circulație, în anii predecenți numărul întârzierilor era ceva mai mic: 3.234.459 de minute în 2017 (6,1 ani), 2.553.618 de minute în 2015 (4,8 ani), 3.125.192 de minute în 2014 (5,9 ani).

Întârzierile cumulate ale operatorilor privați de călătorie însumează în anul 2021 nu mai puțin de 685.105 minute, ceea ce înseamnă 1,3 ani de întârzieri.

Comparația cu Japonia

Din datele Ministerului român al Transporturilor rezultă că fiecare tren care a circulat anul trecut a avut o întârziere medie de 3,48 de minute la fiecare 100 de kilometri parcurși. Potrivit documentelor companiei japoneze de transport feroviar, întârzierea medie la transportul de călători în anul 2020 în Țara Soarelui Răsare a fost de 12 secunde pentru fiecare tren în circulație, aici fiind incluse și întârzierile datorate dezastrelor naturale. Întârzierea medie acceptată în cazul japonezilor este de 30 de secunde pe tren, pe parcursul unui an, potrivit datelor oficiale.

Care este viteza medie a trenurilor din România

În România au circulat zilnic anul trecut 1478 de trenuri de călători, respectiv 351 de trenuri de marfă. Viteza medie cu care au circulat trenurile de călători a fost de 44,68 km/h, iar a celor de marfă de 15,49 km/h. Prin comparație, cicliștii și alergătorii de maraton cu condiții fizice speciale, pot menține o viteză medie de 30-35 km / h pentru câteva ore. S-a calculat că în ultimii ani viteza medie a unui campion la Tour de France a fost de 40-41 de km/h. Pe coborâri, rutierii profesioniști ating deseori viteze incredibile la 100km/h, iar recordul a fost înregistrat de ciclistul german Marcus Burghardt – 130,7 km/h.

27% dintre podurile feroviare din România au durata de viață expirată

Un amănunt interesant din ultimul raport de activitate al Ministerului Transporturilor pe anul trecut spune că mai bine de un sfert din podurile și podețele de pe rețeaua feroviară publică din România au durata de viață proiectată expirată. Cităm din document: „Pe rețeaua feroviară publică există un număr de 17.689 poduri și podețe cu o lungime totală de 190,698 km, din care 4.375 poduri (3.028 metalice și 1.347 masive), 190 viaducte (108 metalice și 82 masive) și, respectiv, 13.124 podețe (1.887 metalice și 11.237 masive). Circa 27% dintre acestea au durata de viață proiectată expirată”.

Același document spune că la finalul anului 2021 Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. înregistra o pierdere în sumă de 8.841.090 lei (faţă de o pierdere de 281.682.668 lei pentru anul 2020) și avea de încasat creanțe restante în valoare de 1.697.534,86 mii lei.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

© 2023 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0945 (s) | 22 queries | Mysql time :0.036866 (s)