O situație de-a dreptul halucinantă s-a petrecut în urmă cu mai bine de zece ani într-un bar din județul Cluj. Un bărbat, amețit de la alcool, a insultat chelnerițele aflate în local. La fața locului s-a prezentat un agent de poliție care i-a aplicat clujeanului o bătaie soră cu moartea (după un an de la incident bărbatul încă prezenta sechele a traumatismului). Împotriva polițistului a fost depusă o plângere pentru purtare abuzivă, însă acesta a susținut că nu l-a bătut pe bărbat, ci că acesta s-a automutilat. Autoritățile competente nu au demarat o anchetă propriu-zisă și s-au bazat că declarația polițistului este adevărată, cu toate că nu este susținută de nicio probă. În timp ce clujeanul a fost condamnat la închisoare, polițistul a scăpat de acuzații. CEDO a făcut lumină în acest caz.

Cornel Vereș s-a adresat Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), după ce a fost bătut de polițiști. Incidentul s-a produs în vara anului 2009, după ce chelnerițele unui bar local din Livada, județul Cluj, au chemat poliția, întrucât Cornel Vereș se afla în stare de ebrietate și le-ar fi insultat, arată Gazeta de Cluj.

Agentul de poliție S, însoțit de proprietarul barului, a ajuns la fața locului unde Cornel Vereș a fost imobilizat și încătușat, deoarece proprietarul barului l-ar fi avertizat pe polițist că Vereș obișnuia să poarte un cuțit asupra lui și prin urmare, era posibil să fie înarmat.

Vereș susține că agentul de poliție l-a bătut timp de o oră, lovindu-l cu pumnii și picioarele în cap și în stomac și că i-a zdrobit degetele călcând pe ele.

În procesul verbal întocmi de agentul de poliție nu se menționa faptul că exista riscul ca Vereș să fie înarmat sau că polițistul se temea de acest lucru. Totuși, agentul spune că a fost insultat de bărbat imediat ce a intrat în bar, motiv pentru care l-a apucat de braț și i-a cerut să plece. Polițistul mai susține că Vereș a încercat, cu mișcări violente, să se elibereze din strânsoarea agentului, motiv pentru care Vereș a fost imobilizat la pământ și încătușat.

În procesul verbal se mai preciza că atunci când a fost pus la pământ, Vereș ”s-a lovit, întâi accidental și apoi intenționat, cu capul de podeaua localului”. Se mai susține că bărbatul a continuat să s automutileze, izbindu-se de pereți și de un panou de lemn din interiorul localului, ceea ce i-a provocat plăgi deschise la nivelul capului. Procesul-verbal mai menţiona, fără a specifica originea acestora, rănile pe care le prezenta reclamantul la nivelul ambelor mâini.

Pe lângă aceste aspecte, agentul de poliție a spus că Vereș se afla sub tratament medical psihiatric și că avea un comportament violent, motiv pentru care a fost depusă o cerere de internare. În plus, bărbatul era cunoscut în sat ca fiind o persoană violentă, care fusese condamnată anterior pentru viol şi omor, mai susținea agentul de poliție.

Întrucât rănile bărbatului sângerau puternic a fost chemată o ambulanță. Vereș a fost dus la spitalul din Gherla și ulterior, la Secția de psihiatrie a Spitalului Municipal Dej, unde a fost internat sub supraveghere şi supus unui tratament cu sedative puternice.

Clujeanul a fost arestat preventiv

După o săptămână de la incident, Cornel Vereș a fost arestat preventiv pentru ultraj faţă de agentul de poliţie S. În fișa medicală a acestuia, ca urmare a examenului medical ce se efectuează la fiecare încarcerare, se preciza că bărbatul prezenta o contuzie facială severă, cu parestezie, leziuni la mai multe degete şi trei plăgi suturate.Conform dosarului medical, firele de sutură de la nivelul plăgii sale tempo-parietale au fost îndepărtatela 6 iulie 2009.În aceeaşi zi, acesta a beneficiat de tratament stomatologic în legătură cu contuzia sa facială.La 10 iulie 2009, a primit îngrijiri medicale pentru leziunile existente la nivelul încheieturii mâinii drepte şi la articulaţiile a patru degete de la această mână, precum şi pentru leziunile de aceeaşi natură existente la două degete ale mâinii stângi.La 15 iulie 2009, o radiografie a relevat o fractură a mâinii drepte.

Conform certificatului medical întocmit la 2 februarie 2010 de către Secţia de neurologie a Spitalului Clinic Militar de Urgenţă Cluj-Napoca, Cornel Vereș încă prezenta sechele ca urmare a traumatismului din iunie 2009, inclusiv pareză şi parestezie facială pe partea stângă.

NUP pentru agentul de poliţie

Între timp, în 1 iulie şi 3 iulie 2009, Cornel Vereș a depus, la Poliţia Municipiului Gherla şi, respectiv, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, o plângere împotriva agentului de poliţie S., pentru purtare abuzivă. În aceste plângeri reclamantul a descris în detaliu desfăşurarea incidentului, loviturile aplicate de agentul de poliţie, inclusiv zdrobirea mâinilor sale, şi a menţionat că el însuşi a lovit în uşă de două ori. De asemenea, a solicitat prezentarea sa la Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca (IML) pentru efectuarea unei expertize.În ciuda cererilor sale, nu a fost dus la serviciul de medicină legală. Plângerile bărbatului au fost trimise, din motive de competență, Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

În februarie 2010, procurorul a emis o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale. Procurorul a ținut cont doar de declarația agentului de poliție și a unuia dintre martori, angajat al barului care a fost insultat de bărbat. Nici Vereș și nici ceilalți martori menționați în procesul verbal al polițistului nu au fost audiați în cursul acestei anchete.

Atât agentul de poliție, cât și martorul respectiv au declarat că Vereș s-a automutilat, inclusiv după sosirea ambulanței.

Membrii personalului medical al ambulanţei nu au fost citaţi de parchet pentru a fi audiaţi. Agentul de poliţie a precizat în declaraţia sa că, într-adevăr, l-a imobilizat la pământ şi l-a încătuşat pe reclamant, dar a negat că l-a lovit.

În rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, procurorul a considerat, în ceea ce priveşte leziunile reclamantului, că acesta s-a automutilat la momentul arestării sale şi că, prin urmare, ”era inutilă efectuarea unei expertize medico-legale“.

În aprilie 2010, în urma unui recurs formulat de Vereș, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a confirmat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale. În iunie 2011, Tribunalul Cluj a respins plângerea formulată de Vereș în cauză împotriva deciziei procurorului. Instanța a considerat că, la 2 ani după evenimente, nicio expertiză medico-legală nu ar fi în măsură să identifice cauza leziunilor suferite în iunie 2009.

Bărbatul, trimis în judecată și condamnat

În urma incidentului din iunie 2009, Cornel Vereș a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla pentru săvârșirea infracţiunilor de ultraj împotriva unui agent de poliţie, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice şi sfidarea organelor judiciare.

În aprilie 2010, Curtea de Apel l-a condamnat pe Vereș la o pedeapsă cu închisoarea de 7 ani, 2 luni şi 26 de zile pentru infracţiunile menţionate, iar în septembrie 2014, bărbatul a fost liberat condiţionat.

CEDO confirmă: Polițistul este vinovat de leziunile suferite de clujean

Cu privire la incidentul din iunie 2009 de la Livada, CEDO arată că Guvernul nu a adus explicații și dovezi plauzibile care să ateste că leziunile au fost provocate prin automutilare. Prin urmare, judecătorii CEDO au concluzionat că agentul de poliție este răspunzător de vătămarea lui Vereș pentru că bărbatul nu avea cum să-și provoace asemenea leziuni, în special cele de la nivelul capului și zdrobirea ambelor mâini.

”Deşi Guvernul recunoaşte că reclamantul nu a fost examinat de un medic legist, în ciuda solicitării sale în sensul respectiv, acesta susţine că leziunile în cauză au fost cauzate prin automutilare.

Curtea constată că nu a fost prezentat, nici în faţa autorităţilor interne, nici în faţa Curţii, niciun certificat medical care să ateste faptul că vătămările grave prezentate de reclamant ar fi fost cauzate exclusiv prin automutilare. În schimb, constată că rapoartele medicale care au fost prezentate în cursul anchetei interne şi care i-au fost supuse spre examinare nu au emis nicio ipoteză privind automutilarea.

Chiar presupunând că o astfel de ipoteză s-ar putea baza pe mărturia reclamantului, care a recunoscut că s-a lovit de două ori, Curtea observă că autorităţile statului pârât nu au reuşit să explice cum a putut reclamantul să-şi provoace leziuni de o asemenea natură şi gravitate – în special plăgi deschise la nivelul capului şi zdrobirea ambelor mâini – în prezenţa poliţistului care îl imobilizase cu ajutorul cătuşelor, apoi în prezenţa personalului medical al ambulanţei care fusese chemată de poliţist pentru a-l duce pe reclamant la spital.

Pe de altă parte, Curtea constată că declaraţiile privind autovătămarea, făcute de agentul de poliţie acuzat şi de singurul martor audiat de Parchet – şi anume angajatul barului care chemase poliţia -, au fost deosebit de sumare şi că celelalte persoane prezente la faţa locului, care ar fi putut să confirme sau să infirme declaraţiile celor dintâi, nu au fost audiate în cursul anchetei.

Prin urmare, în lipsa unei explicaţii plauzibile din partea Guvernului, Curtea consideră că, în speţă, este fapt stabilit că leziunile ale căror urme au fost constatate asupra persoanei reclamantului au fost cauzate de un tratament pentru care statul pârât este răspunzător”, motivează CEDO.

CEDO: Autoritățile nu au efectuat anchetă

Cu privire la faptul că nu s-a efectuat nicio expertiză medico-legală, iar ancheta nu a fost efectivă, CEDO arată că într-adevăr autorităţile nu au efectuat o anchetă aprofundată privind acuzaţia lui Vereș că ar fi fost supus la rele tratamente.

”Curtea constată că, după ce a depus la dosar rapoarte medicale care atestă vătămările suferite de reclamant la 27 iunie 2009 şi după ce a audiat agentul de poliţie acuzat şi un singur martor, şi anume angajatul barului care a chemat poliţia pe motiv că reclamantul insultase chelneriţele, printr-o rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale, Parchetul a constatat că nu sunt întrunite condiţiile pentru răspunderea penală a agentului de poliţie. Parchetul nu a dispus efectuarea unei expertize medicolegale, în ciuda gravităţii leziunilor şi în ciuda cererii exprese formulate de reclamant în această privinţă, atunci când acesta era privat de libertate. Or, această expertiză ar fi putut permite stabilirea obiectivă a cauzei leziunilor. Curtea observă că nu a fost furnizată nicio explicaţie pertinentă pentru a justifica această omisiune, pe care o consideră gravă. În plus, subliniază că, în schimb, a fost efectuată o expertiză medico-legală psihiatrică, la 6 zile de la incidentul din 27 iunie 2009.

În plus, în cursul anchetei privind purtarea abuzivă desfăşurată împotriva agentului de poliţie S., Parchetul nu i-a audiat nici pe reclamant în persoană, nici pe celelalte persoane prezente la momentul incidentului, care au fost menţionate în procesul-verbal de constatare a incidentului din 27 iunie 2009. Parchetul a audiat un singur martor în speţă, şi anume unul dintre angajaţii barului, care chemase poliţia, şi nu i-a interogat niciodată pe membrii personalului medical al ambulanţei, chemaţi să îi acorde primul ajutor reclamantului, deşi agentul de poliţie acuzat a menţionat în declaraţia sa că reclamantul a continuat să se automutileze în prezenţa acestora plus, aceste deficienţe nu au fost remediate ulterior, în cadrul procedurii în faţa Tribunalului Cluj.

Curtea acordă o importanţă deosebită faptului că nici parchetul, nici tribunalul nu au examinat, în rezoluţia de neîncepere a urmării penale şi, respectiv, în hotărârea judecătorească pronunţată ulterior, rapoartele medicale întocmite în cauză, care făceau referire la leziunile relativ grave prezente pe corpul reclamantului. Nici agentul de poliţie acuzat, nici singurul martor audiat, care a avansat ipoteza automutilării, pentru a explica leziunile craniofaciale, nu au precizat cum a acţionat reclamantul în mod concret pentru a-şi zdrobi singur patru degete de la mâna dreaptă şi două degete de la mâna stângă, în timp ce era încătuşat. Această ipoteză nu a fost validată de nicio expertiză sau de vreo altă mărturie din partea personalului barului, a personalului medical al ambulanţei sau a sătenilor prezenţi în bar la momentul incidentului, care nu au fost audiaţi în cursul acestei anchete.

Ţinând seama de cele de mai sus, Curtea consideră că autorităţile nu au efectuat o anchetă aprofundată şi efectivă privind acuzaţia credibilă a reclamantului, potrivit căreia un agent de poliţie l-a supus la rele tratamente”, mai arată CEDO.

CEDO i-a dat dreptate clujeanului care a dat în judecată statul român care trebuie să-i plătească lui Cornel Vereș despăgubiri morale de 12.000 euro.

Hotărârea CEDO a fost publicată în Monitorul Oficial în 23 noiembrie 2020. coral