România se confruntă cu o criză energetică tot mai severă, pe fondul scăderii dramatice a debitului Dunării și al reducerii producției de electricitate la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Experta în energie Eugenia Gușilov acuză clasa politică de populism și de amânarea unor investiții esențiale care ar fi putut reduce impactul actualei situații.
Potrivit acesteia, dacă proiectele energetice de la Turceni, Ișalnița și Mintia ar fi fost finalizate la termen, România ar fi dispus de suficientă capacitate suplimentară pentru a compensa deficitul provocat de reducerea producției nucleare.
Debitul Dunării, aproape de minimul istoric
La 1 august 2026, debitul Dunării la intrarea în România a coborât la aproximativ 1.550 de metri cubi pe secundă, mult sub media obișnuită de 4.700 de metri cubi pe secundă.
Nivelul se apropie de minimul istoric din 1985, când debitul a ajuns la 1.400 de metri cubi pe secundă.
Scăderea apei a afectat funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, iar reducerea capacității de producție ar fi creat un deficit de aproximativ 1.400 MW în sistemul energetic național.
În acest context, producătorii auto Dacia și Ford au decis să își întrerupă temporar activitatea, iar autoritățile au cerut populației, companiilor și instituțiilor publice să reducă voluntar consumul de electricitate.
Centralele întârziate puteau acoperi deficitul
Eugenia Gușilov susține că situația ar fi fost mult mai ușor de gestionat dacă investițiile anunțate în ultimii ani ar fi fost finalizate.
Centrala pe gaze de la Mintia ar fi trebuit să asigure o capacitate de aproximativ 1.700 MW, în timp ce proiectele de la Turceni și Ișalnița ar fi putut furniza împreună aproximativ 1.350 MW.
„Dacă aceste centrale ar fi fost deja funcționale, oprirea a două reactoare de la Cernavodă nu ar fi reprezentat o problemă. Mintia ar fi putut furniza singură mai mult decât deficitul de 1.400 MW”, a explicat experta.
În lipsa acestor capacități, Guvernul încearcă acum să reducă presiunea asupra rețelei prin negocieri cu marii consumatori industriali.
Politicienii, acuzați că au amânat deliberat tranziția
Experta consideră că principala responsabilitate revine liderilor politici, care au evitat să le spună alegătorilor adevărul despre închiderea minelor și termocentralelor pe cărbune.
În opinia sa, PSD și PNL au preferat să protejeze interesele electorale din zonele miniere, în loc să pregătească reconversia profesională a angajaților și să accelereze investițiile în noi capacități de producție.
Gușilov vorbește despre un „atașament aproape bolnăvicios” al României față de cărbune, alimentat de presiunea baronilor locali și de teama pierderii voturilor.
„Este inadmisibil să promiți oamenilor că vei păstra minele deschise, când știi de ani de zile că acestea urmează să fie închise. În loc să fie pregătiți pentru noile locuri de muncă, oamenii au fost mințiți”, a afirmat aceasta.
„Populism ieftin” în locul unor măsuri reale
Potrivit expertei, politicienii aveau informațiile necesare încă de acum două decenii pentru a înțelege direcția politicii energetice europene.
Cu toate acestea, în locul investițiilor și al programelor de reconversie profesională, au fost făcute promisiuni fără acoperire privind salvarea industriei cărbunelui.
„Să ieși public și să promovezi contrariul unei direcții asumate de Uniunea Europeană de douăzeci de ani nu poate fi numit decât populism ieftin”, a spus Gușilov.
Anii următori ar putea fi și mai dificili
Experta avertizează că fenomenele climatice extreme vor pune o presiune tot mai mare asupra sistemului energetic românesc.
Secetele prelungite afectează atât hidrocentralele, cât și centralele care depind de apă pentru răcire, iar întârzierile marilor proiecte energetice lasă România fără suficiente rezerve.
„Nu suntem pregătiți. Dacă am fi fost, nu am discuta acum despre oprirea fabricilor Dacia sau Ford și nu le-am cere oamenilor să consume mai puțină energie seara”, a afirmat aceasta.
Gușilov a mai atras atenția că România, deși în urmă cu un deceniu își propunea să devină un hub regional și un exportator de energie, nu mai reușește acum să își acopere propriul consum.
Guvernul pregătește limitarea consumului marilor companii
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că primele apeluri privind reducerea voluntară a consumului au produs deja efecte.
În dimineața zilei de luni, consumul național a fost cu aproximativ 200 MW mai mic decât în mod obișnuit.
Presiunea maximă asupra sistemului rămâne însă în orele de seară. Guvernul discută cu marii consumatori industriali pentru reducerea activității în intervalele critice.
Companiile ar urma să își stabilească singure măsurile, în funcție de specificul activității. Unele pot opri temporar producția, în timp ce altele trebuie să păstreze un nivel minim de consum pentru a evita deteriorarea instalațiilor.
Dacă măsurile voluntare nu vor fi suficiente, Executivul are pregătit un mecanism prin care consumul marilor companii ar putea fi limitat cu o notificare transmisă cu 24 de ore înainte.
Apel pentru reducerea iluminatului public
Ilie Bolojan le-a cerut și autorităților locale să contribuie la economisirea energiei.
Premierul a propus reducerea iluminatului arhitectural și diminuarea intensității iluminatului public în intervalul de seară, mai ales acolo unde există sisteme automate de telegestiune.
Autoritățile speră că aceste măsuri, alături de reducerea consumului industrial, vor menține echilibrul rețelei până la ameliorarea situației hidrologice și reluarea producției la nivel normal.
