În acest an, solstiţiul de vară are loc pe 21 iunie la ora 04:13, iar de la această dată zilele încep să scadă spre sfârșitul anului.

Pe data de 21 iunie, vom avea lumină timp de 15 ore și 32 de minute, iar noaptea va ține 8 ore și 28 de minute, aceasta fiind cea mai lungă zi a anului 2022.

De Ziua Soarelui energia este una bună, datorită puterii evenimentului, astfel că în această zi se pot împlini cele mai aprigi dorințe ascunse.

Unul dintre obiceiurile din trecut, în ziua în care "Soarele stă"era acela al aurului. Oamenii foloseau o bijuterie prețioasă, pe care o puneau într-un vas rezistent la foc, peste care adăugau plante de leac, de pământ, asemenea cimbrului, rozmarinului, mușețelului, lavandei și sunătorii.

Bijuteria se spăla cu apă curată, în dimineața de Solstițiu, apoi se trecea prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii, fiind, astfel, purificată şi devenind un talisman aducător de noroc și belșug.

Solstițiul de vară este legat şi de sărbătoarea Sânzienelor, care are loc pe data de 24 iunie. Sânzienele sunt niște zâne bune care se pot transforma în adevărate vrăjitoare dacă sărbătoarea lor nu este respectat întocmai.

Din vechime, se spune că fata care pune floarea sub căpătâi în noaptea de sânziene îşi vede în vis ursitul, femeia care îşi înfăşoară mijlocul cu tulpini de sânziene este ocolită de dureri de şale în timpul secerişului, fecioarele şi nevestele care o poartă în sân sau în păr sunt atrăgătoare şi drăgăstoase.

De asemenea, se mai spune că în perioada solstițiului de vară se pot realiza magii puternice, în principal unele pozitive, care pot avea schimbări în dragoste sau bani.

Energia Solstițiului de vară este una a pasiunii, dar și a belșugului, astfel că se pot întâmpla multe lucruri bune în acest interval de timp.

Pentru că solstițiul de vară este perceput ca fiind un nou început, în toată lumea au loc diverse petreceri și sărbători pentru a celebra acest moment.

De unde vine numele solstițiului de vară
 
Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.

Pornind de la acest fenomen, învăţatul grec Eratostene a reuşit să determine, cu o precizie remarcabilă, încă din anul 250 î.e.n, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminaţiei în ziua solstiţiului de vară în oraşele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, şi Alexandria, unde Soarele avea o distanţă zenitală de 7° 12′, şi cunoscând distanţa terestră între cele două oraşe, Eratostene a obţinut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operaţie geodezică cunoscută în istorie.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers. coral