Strategia Națională pentru Sport, realizată cu sprijinul specialiștilor Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca a fost discutată marți, 18 octombrie 2022, în Comitetul Interministerial, urmând să fie supusă dezbaterii publice în viitorul apropiat.
Strategia realizată de specialiștii FSPAC urmărește poziționarea sportului ca o prioritate națională, propunându-și să transforme modul în care sportul este înțeles, practicat și sprijinit la nivelul României, să identifice factorii strategici care pot influența domeniul sportului pe o perioadă lungă de timp, să utilizeze rezultatele analizei pentru a construi o viziune ambițioasă, dar realistă cu privire la dezvoltarea sportului românesc și să contureze principalele direcții strategice de acțiune menite să susțină efortul tuturor actorilor implicați în acest domeniu pentru a transforma viziunea în realitate.
„Studiul extrem de riguros care a stat la baza realizării Strategiei naționale pentru sport a identificat 3 factori strategici cheie pe care va trebui să ne concentrăm în peioada următoare, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung, iar aceștia sunt sportul comunitar, sportul în educație și sportul de performanță”, afirmă decanul FSPAC, prof. univ. dr. Călin Hințea, coordonatorul procesului de elaborare a strategiei, subliniind că specialiștii au determinat și principalele direcții strategice de dezvoltare:
1. Sportul prioritate națională – înțelegerea naturii strategice a sportului la nivel național, rolul acestuia în ceea ce privește dezvoltarea României și efectul pe care îl poate avea în zone largi ale societății (educație, sănătate, performanță, economie etc).
2. Cadrul legal – elaborarea unei noi legi a sportului, care să vină în întâmpinarea nevoilor financiare și de performanță
3. Management, expertiză, resursă umană – stabilirea unor strategii si politici coerente de dezvoltare a capitalului uman pentru grupurile relevante din domeniu: sportivi, echipe tehnice, antrenori, manageri etc.
4. Finanțare – corelarea cu cei trei factori strategici cheie și elaborarea unor criterii funcționale și judicioase de distribuție a acestor fonduri pentru ca ele să aibă un impact semnificativ.
5. Infrastructură – realizarea unei hărți naționale a infrastructurii sportive si definirea unor priorități strategice legate de acest domeniu
6. Marketing și valorificarea întregului potențial al sportului
De asemenea, documentul conține 70 de obiective strategice pentru sportul din România, printre care se numără adoptarea unui Pact Național pentru Sport care să recunoască rolul major al sportului la nivel național, principiile, prioritățile și obiectivele strategice; introducerea unor noi reglementări care să conducă la un grad de alocare financiară de minimum 1% din PIB pentru sport; inițierea unor Programe Naționale pentru Sport la nivelul guvernului pe zonele prioritare (educație, performanță, sănătate, sport în comunitate etc); redefinirea rolului Ministerului Sportului pentru plasarea sa ca autoritate guvernantă în sport, precum și definirea relației acestuia cu federațiile sportive privind funcționarea sistemică a sportului de performanță; identificarea și utilizarea oportunităților de finanțare la nivel european; descentralizarea și integrarea activităților sportive la nivel național, prin cooperare cu autoritățile locale; dezvoltarea unui sistem de burse sportive școlare/universitare și stimularea competițiilor sportive permanente la nivel preuniversitar și universitar; dezvoltarea unui sistem modern de formare a antrenorilor din sfera sportului de performanță.
„La fel de importante sunt dezvoltarea unui sistem de carieră (de tip career path) care să reglementeze evoluția sportivilor in timpul practicării sportului de performanță, dar și după încheierea acestei perioade, dezvoltarea unor programe care să stimuleze practicarea sportului, stimularea cercetării în domeniul sportului și dezvoltarea de mecanisme care să disemineze și să integreze rezultatele cercetării, realizarea unei hărți naționale a surselor de finanțare și a mecanismelor de utilizare a acestora, stabilirea rolurilor și atribuțiilor în ceea ce privește finanțarea în domeniul sporturilor”, apreciază prof. univ. dr. Călin Hințea.
Potrivit acestuia, introducerea pe scara largă a principiului finanțării pe bază de performanță, inițierea unui program național de investiții în infrastructura sportivă, dezvoltarea unor centre regionale de excelență sportivă, dar și stimularea dezvoltării infrastructurii sportive pentru sportul de masă/comunitar la nivelul comunităților locale trebuie să se numere printre direcțiile strategice ale noii Strategii naționale pentru sport.
Decanul Facultății de Educație Fizică și Sport a UBB, prof. univ. dr. Leon Gomboș, implicat în demersul de realizare a Strategiei Naționale pentru Sport, subliniază la rândul său necesitatea acesteia, apreciind că „va reprezenta un pas extrem de important în reorganizarea și relansarea sportului românesc atât de masă, cât și de performanță”.
Strategia realizată cu sprijinul specialiștilor FSPAC a cuprins analiza preliminară a colectării, prelucrării și interpretării datelor, identificarea și consultarea stakeholderilor (445 de persoane reprezentând 375 de entități centrale și locale cu activități în domeniul sportului), precum și realizarea profilului strategic în domeniul sportului.
