Am o mare nedumerire si am nevoie de un sfat. Sunt casatorita de 6 ani, avem un copil impreuna de 1 an de zile. Sotul meu are foarte multe momente in care ma respinge. Adevarul este ca seara, cand vine acasa, se comporta frumos.
El m-a inselat de cateva ori, insa eu l-am iertat. De cate ori vorbesc cu el imi spune ca este suparat, dar motivul nu mi-l spune. De cate ori ne certam, imi spune vorbe grele. Mama lui are probleme de sanatate, eu sunt ocupata toata ziua, seara imi doresc sa ma duc cu el la soacra-mea, dar refuza sa ma ia.
De cate ori il intreb care este problema, imi spune ca este suparat, dar poarta diferite conversatii si pare calm si fericit cu diferiti oameni, mai mult femei. Eu simt ca are pe altcineva in viata lui, eu nu stiu ce sa mai cred, am impresia ca nici nu ma iubeste.
Am vorbit cu el, dar a spus ca nu este adevarat, nu are pe nimeni si daca vorbeste cu anumite persoane (femei), doar vorbeste si ca el ma iubeste, ca altfel nu statea cu mine. Insa eu nu simt lucrul asta si am nevoie de sfatul dumneavoastra.
Va rog, ajutati-ma cu un sfat, o explicatie, nu am de unde sa stiu ce este in sufletul lui si daca el ar iubi pe altcineva nu vreau sa stau in calea lui, insa nu stiu care este adevarul.
Multumesc!
Adela raspunde: Draga mea, Starea pe care o are sotul tau fata de tine se datoreaza obisnuintei traiului in doi. Dupa sase ani de casnicie, plus un copil, i se pare ca faci parte din peisaj.
Aceasta stare este sustinuta si din punct de vedere hormonal astfel incat, daca incerci sa-l scoti din ea, raspunsul este unul agresiv. Adevarul trist este ca nu se mai simte atras, se simte respins. Simte ca este obligat sa faca unele gesturi pe care nu are chef sa le faca, de aceea te repede.
Ce ai putea sa faci, avand in vedere ca esti in situatia sa convietuiesti cu el? Sa nu ii mai pretinzi atentie. Sa nu iti mai focalizezi atentia asupra lui. Sa nu mai crezi ca fericirea ta depinde de modul in care se comporta el.
Sa incerci sa te pui pe tine pe primul plan. Poarta-te cu el ca o prietena, castiga-i increderea prin acceptare si calm. Daca el zice ca vrea sa stea cu tine, ok. Ia-o ca atare. Dar nu te mai tangui. Pune-l sa faca chestii concrete, nu-i mai cere luna de pe cer.
Nu-l mai intreba daca e suparat, oricum povestea cu mama lui este doar un pretext ca sa aiba motiv sa-si justifice lipsa de chef. Daca ai reusi sa fii mai indiferenta cu el, ar incepe si el sa fie mai atent la tine. Barbatii au nevoie sa fie stimulati, nu sa se simta vinovati.
