Cum a pierdut România o adevărată bijuterie navală: iahtul „Libertatea“, vândut de români la fier vechi, a devenit vas de lux, dar sub pavilion britanic

Nava „Libertatea“ a ajuns în posesia Casei Regale a României în 1937. A fost preluată în custodia statului român după 1947, a devenit restaurant plutitor şi, mai apoi, a fost vândută unui britanic, în 1999, la preţ de fier vechi. În prezent, „Libertatea“ a fost transformată într-o adevărată bijuterie care pluteşte pe ape, dar nu sub pavilion românesc.

Anul acesta se împlinesc 17 ani de când faimoasa navă „Libertatea“ (fostă „Luceafărul“ şi „Nahlin“), clasată ca bun din patromoniul naţional, categoria „Tezaur“, a fost vândută în străinătate, în anul 1999, la preţ de fier vechi, pe suma de 265.000 de dolari.

Nava, care a fost iaht al Regelul Carol al II-lea, se afla în momentul tranzacţiei în patrimoniul firmei de stat Regal SA Galaţi, iar vânzarea a fost parafată la Bucureşti, fiind aprobată atât de către Fondul Proprietăţii de Stat, cât şi de către Ministerul Culturii, condus de Ion Caramitru.

Înţelegerea iniţială a fost ca nava să fie reparată în şantierele navale engleze, apoi să revină în ţară, sub pavilion românesc, ca obiectiv turistic, însă „Libertatea“ nu a mai revenit niciodată, chiar dacă Ministerul Culturii a purtat o insistentă corespondenţă cu actualul proprietar. În prezent, fostul iaht regal, restaurat şi rebotezat „Nahlin“ (după numele original), este evaluat de specialişti la circa 50 milioane de euro şi face croaziere de lux pe oceanele lumii.

Deşi Regal SA a pierdut procesul cu Ministerul Culturii, procedura de vânzarea a navei istorice a continuat. În anul 1999, „Libertatea“ a fost scoasă la licitaţie, unicul ofertant fiind englezul Nicholas Edmiston, unul dintre cei mai importanţi brokeri de iahturi din lume. Preţul vânzării a fost unul de fier vechi, căci nava a fost dată pentru suma de 265.000 dolari, respectiv circa 12,5 cenţi per kilogram.

Vânzarea a declanşat un scandal de proporţii, însă reacţia Ministerului Culturii (condus pe atunci de Ion Caramitru), a fost bizară. Pe de o parte, a formulat o plângere penală (plângere care a fost respinsă ca nefondată de către procurori) contra conducerii Regal SA, dar pe de altă parte a căzut la pace cu noul proprietar al iahtului. Ministerul a emis, în septembrie 1999, o autorizaţie de „export temporar“ a vasului, pretextul fiind a că restaurarea nu se putea face la standardul necesar decât la şantierul unde fusese construită, adică în Marea Britanie.

Momentul trasnportului navei către Marea Britanie. FOTO yachtclub.com

Cazul a declanşat dezbateri furtunoase inclusiv în Parlamentul României, însă Ministerul Culturii a dat asigurări că nava va păstra pavilionul românesc şi va reveni în ţară în august 2000. Cu toate acestea, nava nu a mai revenit în ţară nici până acum.

Cât despre şansele ei de a reveni în România este relevantă declaraţia lect. univ. dr Cătălin Negoiţă, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu a judeţului Galaţi: „Din ceea ce ştiu eu, cazul este deja îngropat. «Libertatea» nu este în grija instituţiei pe care o conduc, dat fiind că bunurile din categoria A (n.r. – tezaur) sunt în răspunderea directă a Ministerului. Nu am auzit, însă, să se mai fi făcut vreun demers pentru recuperarea navei“.

  coral