Laura Codruta Kovesi, fosta sefa a DNA, a fost pusa sub acuzare de Sectia Speciala de investigare a magistratilor exact in zilele in care se afla in plina competitie pentru postul de procuror-sef al parchetului UE. In motivarea instantei, actiunile si acuzatiile Sectiei speciale sunt demontate una cate una.

Motivarea hotararii prin care instanta ICCJ a dispus revocarea controlului judiciar impus Laurei Codruta Kovesi de procurorul SS (Sectia speciala pentru magistrati) Adina Florea in dosarul extradarii lui Nicolae Popa desfiinteaza sever toate acuzatiile aduse fostei sefe DNA.

Despre fiecare dintre acuzatiile aduse, adica luare de mita, abuz in serviciu si marturie mincinoasa, judecatorul Inaltei Curti stabileste ca "este lipsita de precizie, claritate (coerenta) si de suport probator", iar controlul judiciar a fost nelegal.

"Este extrem de neclar cum a ajuns procurorul de caz la ideea posibilei sustrageri de la cercetare ori la posibile incercari de influentare a martorilor, neexistand niciun vag inceput de dovada in acest sens. De asemenea, este imposibil de decelat cum a ajuns procurorul la ideea potentialului infractional ulterior, respectiv la necesitatea prevenirii savarsirii unei alte infractiuni", se spune in motivarea prezentata de Ziare.com.

Instanta constata ca acuzatia formulata pentru infractiunea de luare de mita se suprapune partial peste acuzatia de abuz in serviciu si este prescrisa conform Codului Penal in vigoare in 2011, iar "procurorul trebuia sa justifice maniera alegerii legii aplicabile ce a condus la excluderea cauzei de impiedicare a exercitarii actiunii penale, prescriptia raspunderii penale".

"Judecatorul de drepturi si libertati retine neindeplinirea conditiilor necesare inceperii urmaririi penale in personam si punerii in miscare a actiunii penale (lipsa de claritate a acuzatiilor, aspect ce echivaleaza cu inexistenta notificarii oficiale, existenta unui caz de stingere sau impiedicare a exercitarii actiunii penale, lipsa probelor), nemotivarea ordonantei prin care s-a dispus luarea masurii controlului judiciar, impunerea altor obligatii decat cele expres si limitativ prevazute de lege. Toate aceste vicii se subsumeaza unor conditii de legalitate care, odata dovedite, fac inutila analiza elementelor ce tin de temeinicie", se arata in motivarea deciziei pronuntate in 3 aprilie.

Acuzatia de luare de mita consta in aceea ca, in primavara anului 2011, pe atunci procurorul general Kovesi ar fi pretins si primit, in mod direct, suma de 268.689,36 lei, de la Sebastian Ghita, in legatura cu indeplinirea unor acte contrare indatoririlor sale de serviciu, acte constand in extradarea persoanei condamnate Popa Nicolae, care fusese localizata in Indonezia.

Consecinta ar fi fost, pe de o parte, crearea unui beneficiu de imagine pentru magistratul Kovesi, in calitate de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar pe de alta parte, asigurarea protectiei denuntatorului-persoana vatamata Ghita.

Folosul infractional ar fi constat in primirea, in mod direct, a unei sume de bani de la denuntator, destinata insa transportului aerian, dar si crearea unui beneficiu de imagine.

Curtea Suprema arata insa ca "ansamblul inscrisurilor de la dosar si martorii audiati, angajati M.A.I., au atestat, dincolo de orice dubiu in acest moment procesual si in baza prezentului probatoriu, derularea unei proceduri de achizitie publica pentru identificarea companiei apte a presta activitatea de transport aerian, incheierea unui contract de prestari servicii, efectuarea platii de beneficiar (M.A.I., prin I.G.P.R.) in contul prestatorului de servicii (SC Tiriac).

Chiar in ipoteza divizarii platii transportului, aceasta nu se poate considera a fi un beneficiu sau folos personal obtinut de Laura Codruta Kovesi.

Aducerea in tara a fost generata de necesitatea punerii in executare a unei hotarari penale definitive, interesul putand fi colectiv, general, iar nu individual, particular.

Crearea unui beneficiu de imagine apare neverosimil in contextul functiei exercitate si atributiilor acesteia, intrucat, lipsind atributiile legale in procedura extradarii, nu se putea asuma un merit individual in cazul reusitei". coral