Închiderea mineritului este, fără doar și poate, unul dintre cei mai urâți „scheleți din dulapul” Maramureșului. Teoretic, minele sunt închise, iar iazurile și haldele sunt ecologizate. Însă imaginile surprinse din dronă ne fac să ne întrebăm dacă lucrurile stau chiar așa.

Iazu Bloaja de la Strâmbu Băiuț FOTO Go Green Resources

Iazu Bloaja de la Strâmbu Băiuț FOTO Go Green Resources

Mai mult, în apropierea unora dintre ele se află chiar arii potejate. Este cazul de la Strâmbu Băiuț (și Băiuț), arie protejată a arborilor seculari, care se află în apropiere de perimetrul minier.

Imaginile au fost filmate de asociația Go Green Resources și arată dimensiunea indolenței autorităților și a pericolului pe care îl prezintă pentru sănătatea noastră.

Apele de mină din acest perimetru au impact de mediu puternic pentru râul Lăpuş, care traversează importante comunități, zone agricole, arii protejate, rezervații naturale. Sursa poluării provine din
subteranul abandonat al minelor şi din iazurile de decantare cu o încărcătură mare de material reactiv (prin adăugare de concentrat de pirită)
”, spune prof. univ. Ioan Bud, specialist în Mediu.

Perimetru minier, în arie protejată

Gestionarea iresponsabilă a resurselor naturale din zona Băiuţ reprezintă paroxismul modului în care se manifestă atitudinea decidenților, culminând cu introducerea în arie protejată a unei părți din perimetrul minier (acolo nu-şi au locul). Perimetrele miniere abandonate generează un impact de mediu care trebuie diminuat sau stopat prin activități, nu prin protejare (subiect tratat separat)”, mai arată profesorul.

Iazul Leurda FOTO Go Green Resources

Iazul Leurda FOTO Go Green Resources

Potrivit lui, aceste iazuri sunt deșeuri miniere cu conținut de metale ce pot fi exploatate cu tehnologii moderne, aceasta fiind, de fapt, soluția pentru ecologizarea acestor zone.

Pe de altă parte, nu este de lăsat de-o parte latura economică. „De când am închis mineritul, este foarte clar că prețuile au crescut foarte mult, au atins cote istorice. Noi ne-am transformat resursele în pericole, tocmai când prețurile au crescut. Vine întrebarea firească: de ce am închis, când prețurile cresc. Dar pe urmă vine altă întrebare: cum am închis”, mai spune profesorul Bud.

El arată că o parte dintre metalele acestea sunt împrăștiate prin iazuri, halde, minele neîngrijite. „De exemplu avem numeroase metale extrem de toxice, care se găsesc în cantități semnificative. În loc să le valorificăm, le transformăm în otravă”, specifică dascălul.

Iazul Bloaja FOTO Go Green Resources

Iazul Bloaja FOTO Go Green Resources

Iazuri care continuă să otrăvească

Ca exemplu, două iazuri din zona Băiuț continuă să otrăvească apele, deși ar fi trebuit să fie ecologizate. După cum se vede în filmulețele realizate de Go Green Resouces, iazurile sunt tot acolo, încărate cu metale grele, care la fiecare ploaie se infiltrează în pânza freatică și ajung în fântâni și în vegetație, în grădinile de legume ale localnicilor care cred, apoi, că mănâncă „ecologic” din grădina proprie.

Iazul Bloaja din localitatea Strâmbu Băiuț (acolo unde este și aria protejată) este un depozit de deșeuri miniere pe care s-au amplasat și concentrate de minereuri. „Acest iaz reprezintă duplicitatea dusă
la extrem în politica românească de protecție a mediului. Abundența ariilor protejate din zona Băiuț, lângă perimetrele miniere abandonate, arată autorităților față de mediu și sănătatea populației
”, mai spune profesorul.

Iazul Bloaja FOTO Go Green Resources

Iazul Bloaja FOTO Go Green Resources

Resurse transformate în otravă

Cu o suprafață de aproximativ șase hectare, conținutul acestuia este transportat de apă pe suprafețe mari, contaminând râurile din zonă. Profesorul mai arată că nivelul tehnologic actual permite recuperarea
conținuturilor care nu au fost valorificate în momentul depunerii deșeurilor în acele iazuri. „În acest context, resursele abandonate ne otrăvesc prin dispersia acestora și devine imposibilă recuperarea lor”, explică el.

Tot în aceeași zonă se află iazul Leurda, amplasat în localitatea Băiuț, în amonte de zona de locuit. „Acest fapt determină un risc major al stablității fizice și chimice”, specifică Bud.

Și mai periculos e faptul că în amonte de acest iaz au fost depozitate concentrate de minereuri mult mai reactive, determinând un amestec toxic.

Dacă pe un astfel de depozit se adaugă un material și mai reactiv, la care se adaugă și depozitarea de deșeuri industriale și menajere, arată și în acest caz extrema indolență față de sănătatea și bunăstarea noastră”, mai spune profesorul Ioan Bud.

Aria protejată de la Strâmbu Băiuț FOTO WWF

Aria protejată de la Strâmbu Băiuț FOTO WWF

Aria protejată ROSCI0285 Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț are o suprafață de 2.962 de ha, din care aproximativ 20% este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, alături de alte șapte păduri de fag din România.

  coral