Palpitațiile, senzația de sufocare, amețeala sau durerea în piept pot apărea atât în timpul unui atac de panică, dar și în cazul unor probleme medicale care necesită o consultație de urgență. Pentru că simptomele se pot asemăna foarte mult, este important să evaluezi cât se poate de bine situația și să știi cum să acționezi – dacă ai nevoie doar de puțină liniște și odihnă ori dacă este necesar să suni la 112 ca să chemi ambulanța.
Cum apar simptomele și cât de repede se intensifică
Un atac de panică apare, de regulă, brusc și poate atinge intensitatea maximă în câteva minute. Poate fi însoțit de teamă puternică, senzația că pierzi controlul, tremur, transpirații, respirație rapidă, palpitații sau furnicături, explică medicul Bondoc Gabriella.
Uneori, episodul apare chiar și atunci când nu există un pericol evident. Persoana poate avea impresia că se întâmplă ceva grav cu organismul, deși simptomele sunt generate de răspunsul intens al corpului la stres.
În schimb, simptomele unei probleme medicale pot apărea în contexte specifice, precum efortul fizic, și se pot agrava progresiv. Durerea sau disconfortul care persistă, se intensifică ori revine în mod repetat merită discutat cu un medic, mai ales dacă reprezintă o schimbare față de starea obișnuită de sănătate.
Uită-te la simptomele care apar împreună
Un atac de panică poate produce numeroase manifestări fizice, însă acestea sunt frecvent asociate cu o stare intensă de frică sau neliniște. Pot apărea senzația de sufocare, accelerarea ritmului cardiac, amețeala, greața, frisoanele sau senzația de „rupt de realitate”.
Există însă simptome care nu ar trebui puse automat pe seama anxietății. Durerea sau presiunea puternică în piept, dificultatea severă de respirație, leșinul, confuzia, slăbiciunea bruscă ori amorțeala instalată pe o parte a corpului pot indica o urgență medicală.
În astfel de situații, este mai sigur să soliciți imediat ajutor medical decât să aștepți să vezi dacă simptomele dispar. Faptul că o persoană are antecedente de anxietate nu exclude apariția unei alte probleme de sănătate.
Contează și ceea ce se întâmplă după episod
În cazul unui atac de panică, simptomele tind să se reducă pe măsură ce organismul iese din starea de alarmă. Totuși, senzația de epuizare, teamă sau neliniște poate persista după ce episodul propriu-zis s-a încheiat.
Dacă simptomele fizice nu se ameliorează, se repetă frecvent, apar în timpul efortului sau devin din ce în ce mai intense, este recomandată o evaluare medicală. Un medic poate analiza istoricul, simptomele și factorii de risc și poate decide dacă sunt necesare investigații suplimentare.
Când trebuie să ceri ajutor
Diferența dintre un atac de panică și o problemă medicală nu poate fi stabilită întotdeauna doar pe baza simptomelor. Unele afecțiuni cardiace, respiratorii sau neurologice pot semăna cu un episod de anxietate, potrivit WebMD.
De aceea, dacă ai durere severă sau persistentă în piept, dificultăți importante de respirație, pierderea stării de conștiență sau simptome neurologice apărute brusc, sună la 112. Iar dacă episoadele se repetă fără o explicație clară, discută cu medicul.
Un atac de panică poate fi intens și înfricoșător, dar simptomele noi, neobișnuite sau severe nu trebuie ignorate. Cel mai important este să nu încerci să pui singur un diagnostic atunci când există semne care pot indica o urgență.
Foto: Pexels
Foto: atac-panica.jpg
