Negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina ar putea avea consecințe directe asupra securității României. Generalul în retragere Virgil Bălăceanu avertizează că eventualele concesii teritoriale făcute Moscovei, în special în regiunea Herson, ar putea crea condițiile pentru o viitoare ofensivă rusă spre Odesa, gurile Dunării și Transnistria. În opinia sa, Rusia nu urmărește doar câștiguri teritoriale, ci și schimbarea arhitecturii de securitate a Europei, prin slăbirea Ucrainei și limitarea prezenței NATO pe flancul estic.
Analizând la Digi24 negocierile desfășurate la Abu Dhabi, fostul militar a explicat că propunerile avansate de Moscova trebuie privite dincolo de obiectivul imediat al încetării războiului.
În centrul discuțiilor se află atât controlul asupra unor teritorii ucrainene, cât și viitorul relațiilor dintre Rusia, Ucraina, Statele Unite și statele europene.
Pentru România, avertizează generalul, miza este deosebit de importantă din cauza apropierii de Marea Neagră, gurile Dunării și regiunea separatistă transnistreană.
Rusia ar putea obține o poziție strategică spre Odesa și gurile Dunării
Virgil Bălăceanu atrage atenția asupra revendicărilor teritoriale formulate de Moscova, care nu se limitează la regiunile Donețk și Lugansk.
Potrivit analizei sale, Rusia urmărește inclusiv controlul asupra unor teritorii din Zaporojie și Herson aflate încă sub administrația ucraineană.
Generalul a subliniat că situația din Herson este deosebit de sensibilă.
O eventuală cedare a întregii regiuni către Federația Rusă, inclusiv a teritoriilor de pe malul drept al fluviului Nipru, ar putea oferi armatei ruse o poziție mai favorabilă pentru operațiuni militare ulterioare.
„Va trebui noi, România, să fim foarte atenți. Asta ar însemna să fie cedat Federației Ruse și partea de Herson de pe malul drept”, a avertizat generalul.
El a explicat că un asemenea scenariu ar putea facilita o eventuală ofensivă rusă spre sud-vestul Ucrainei.
„Deci s-ar crea un cap de pod pentru un al doilea război de care vorbeam și o deschidere mult mai ușoară către axa operativă Mikolaiv-Odesa, gurile Dunării, Transnistria”, a declarat Virgil Bălăceanu la Digi24.
Această evoluție ar aduce noi riscuri pentru securitatea regiunii Mării Negre și ar crește importanța strategică a frontierei estice a României.
Generalul descrie însă un scenariu militar posibil, nu o ofensivă deja declanșată sau o decizie de cedare teritorială deja adoptată.
Ce teritorii urmărește Moscova în negocierile cu Ucraina
În analiza sa, Virgil Bălăceanu a prezentat amploarea pretențiilor teritoriale atribuite Rusiei.
Potrivit cifrelor invocate de general, Ucraina mai controla aproximativ 0,38% din regiunea Lugansk, aproape 25% din Zaporojie și 31% din Herson.
În Donețk, forțele ucrainene dețineau încă o importantă zonă fortificată, considerată esențială pentru apărarea regiunii.
Generalul consideră că Moscova încearcă să obțină prin negocieri teritorii pe care nu a reușit să le cucerească integral pe câmpul de luptă.
„Putin are scopurile acestui război, măsura în care le va realiza vom vedea, pentru că sunt aceste scopuri teritoriale fără luptă”, a explicat fostul militar.
Din perspectiva sa, o eventuală acceptare a acestor revendicări ar putea schimba echilibrul militar din sudul Ucrainei.
Obiectivul major al Rusiei: Ucraina să fie exclusă din mecanismele de securitate europene
Dincolo de revendicările teritoriale, generalul Bălăceanu consideră că Moscova urmărește un obiectiv strategic mai amplu.
Acesta ar consta în împiedicarea Ucrainei de a participa la mecanismele de securitate și apărare ale Europei.
„Esența este aceasta: Ucraina să fie exclusă din condiționări de securitate, din aranjamente de securitate”, a afirmat generalul.
În cadrul discuțiilor privind garanțiile de securitate cerute de Rusia, ar fi fost avansate trei variante.
Acestea includ posibilitatea unor alianțe defensive, acorduri de asigurare reciprocă și angajamente politice prin care statele semnatare să nu sprijine un eventual agresor.
O altă variantă presupune încheierea unor acorduri bilaterale de neagresiune între Rusia și statele membre NATO.
Virgil Bălăceanu consideră că, indiferent de forma diplomatică aleasă, aceste propuneri au un numitor comun: limitarea libertății Ucrainei de a-și construi propriile parteneriate de apărare.
Rusia ar accepta Ucraina în Uniunea Europeană, dar fără participarea la apărarea comună
Un alt element analizat de general privește relația Ucrainei cu Uniunea Europeană.
Potrivit lui Bălăceanu, Moscova ar putea accepta aderarea Ucrainei la UE, însă numai dacă aceasta nu ar participa la aranjamentele europene de apărare.
O asemenea condiție ar reprezenta, în opinia sa, un pas spre demilitarizarea țării.
„Se spune de către Federația Rusă: suntem de acord ca Ucraina să devină membru al Uniunii Europene, cu condiția să nu participe la aranjamentele de apărare ale Uniunii Europene”, a explicat fostul militar.
Generalul a pus sub semnul întrebării justificarea unei asemenea solicitări, întrebând retoric dacă Ucraina ar reprezenta un pericol real de atac asupra Federației Ruse.
În analiza sa, aceste condiții ar putea lăsa Kievul într-o poziție vulnerabilă în fața unor eventuale agresiuni viitoare.
Europa ar putea avea un rol mai important la masa negocierilor de pace
Virgil Bălăceanu a remarcat și un element pe care îl consideră pozitiv în procesul diplomatic: implicarea reprezentanților europeni în discuțiile despre viitorul Ucrainei.
Potrivit generalului, vizitele negociatorilor americani Jared Kushner și Steve Witkoff la Moscova ar fi contribuit la acceptarea participării europenilor la viitoarele negocieri.
„Chiar dacă la Abu Dhabi au participat doar în fazele preliminare ale discuțiilor, vizitele la Moscova ale lui Kushner și Witkoff se pare că au reușit să îl lămurească pe Putin”, a afirmat Bălăceanu.
Fostul militar consideră important și faptul că administrația americană ar susține această participare.
În opinia sa, statele europene trebuie să fie implicate în orice discuție privind un armistițiu sau o eventuală nouă arhitectură de securitate continentală.
Deciziile luate în cadrul unor asemenea negocieri ar putea influența direct securitatea statelor de pe flancul estic al NATO, inclusiv România.
Moscova ar vrea reducerea prezenței NATO la granița de est
O altă solicitare atribuită Rusiei privește limitarea prezenței militare a NATO în Europa de Est.
Generalul Bălăceanu a explicat că Moscova urmărește, direct sau indirect, reducerea infrastructurii și a forțelor aliate desfășurate în apropierea frontierelor sale.
„Mai mult decât atât, se cere, direct sau indirect, ca NATO să nu mai fie prezent pe granița de est”, a declarat acesta.
O asemenea schimbare ar avea implicații majore pentru România și Polonia, unde NATO și-a consolidat prezența militară în ultimii ani.
Generalul consideră însă că solicitarea Rusiei este nerealistă în actualul context de securitate.
De ce consideră generalul Bălăceanu că NATO nu se va retrage din România și Polonia
Virgil Bălăceanu a amintit că prezența militară consolidată a NATO pe flancul estic este, în mare măsură, o consecință a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Grupurile de luptă multinaționale și comandamentele aliate din România și Polonia au fost dezvoltate tocmai pentru a descuraja eventuale agresiuni.
„Chiar crearea grupurilor de luptă […] și comandamentele de corp de armate, de divizie, de brigadă multinaționale, în mod special în Polonia și în România, sunt o consecință a războiului”, a explicat generalul.
În aceste condiții, o retragere a forțelor NATO ar contrazice logica măsurilor de apărare adoptate de Alianță.
Fostul militar a oferit și exemplul Finlandei, care și-a consolidat apărarea după aderarea la NATO.
Țara are o frontieră de aproape 1.500 de kilometri cu Rusia și dispune de o capacitate importantă de mobilizare militară.
Bălăceanu a invocat declarațiile președintelui finlandez Alexander Stubb privind capacitatea Finlandei de a mobiliza un număr foarte mare de luptători în cazul unei agresiuni.
Potrivit generalului, această strategie arată că statele europene aflate în apropierea Rusiei își întăresc capacitatea de apărare, în loc să o reducă.
Ce ar însemna pentru România o pace negociată în condițiile Moscovei
Pentru România, implicațiile unui eventual acord de pace nu se limitează la evoluția frontului ucrainean.
Controlul asupra teritoriilor din sudul Ucrainei, accesul spre Odesa și apropierea de gurile Dunării sunt elemente care pot influența direct securitatea națională.
În scenariul prezentat de Virgil Bălăceanu, o Rusie care ar obține controlul asupra întregii regiuni Herson ar putea dispune de poziții militare mai favorabile pentru o eventuală ofensivă viitoare.
În același timp, o Ucraină lipsită de garanții de securitate solide ar putea deveni mai vulnerabilă.
Generalul consideră că România trebuie să urmărească atent atât negocierile teritoriale, cât și discuțiile despre viitoarea prezență NATO în Europa de Est.
Mesajul central al avertismentului său este că o încetare a războiului nu garantează automat stabilitatea regiunii. Condițiile în care ar fi încheiată pacea ar putea determina riscurile de securitate pentru România în anii următori.
Sursa declarațiilor: Digi24.
