Noi dovezi pun la îndoială convingeri de lungă durată despre relația dintre Homo sapiens și Neanderthalieni. Un studiu recent sugerează că separarea dintre specia noastră și neanderthalieni a avut loc mult mai recent decât se credea până acum, în urmă cu aproximativ 408.000 de ani.
Neanderthalienii, o specie dispărută de hominizi, au trăit în Eurasia până în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. Aceștia aveau diferențe fizice distincte față de Homo sapiens, cum ar fi o formă corporală mai scurtă și mai lată, un bazin mai lat și oase mai grele.
Cu toate acestea, descoperiri recente au scos la iveală asemănări surprinzătoare între cele două specii. Neanderthalienii erau artiști, după cum o demonstrează descoperirea de ornamente și artă rupestră. De asemenea, erau adaptabili, fiind capabili să supraviețuiască în diverse medii.
Dovezile sugerează că prezentau comportamente sociale complexe, îngrijind bolnavii și ajutând femeile însărcinate. Acest lucru contestă ideea că neanderthalienii erau mai puțin dezvoltați din punct de vedere cultural și emoțional.
Cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv au folosit un software de analiză genetică numit BEAST2 pentru a studia oamenii moderni și neanderthalienii. Descoperirile lor indică o separare între cele două specii în urmă cu aproximativ 408.000 de ani, mult mai recentă decât se estimase anterior.
Acest lucru se aliniază cu alte studii recente care sugerează, de asemenea, o divergență mai târzie. În ciuda separării, neanderthalienii și oamenii moderni au în comun aproximativ 99,7% din genomul lor.
Încrucișările dintre cele două specii au fost frecvente, iar în prezent, genele de Neanderthal sunt larg răspândite, în special în rândul persoanelor de origine europeană.
Aceste gene au implicații pentru trăsături precum morfologia nasului și susceptibilitatea la infecții virale, demonstrând impactul continuu al oamenilor de Neanderthal asupra populațiilor umane actuale. Detaliile studiului sunt publicate în revista BMC Genomic Data.
