Primele cărți de identitate biometrice din România sunt emise săptămâna aceasta la Cluj-Napoca, în cadrul unui proiect-pilot. Anunțul a fost făcut, luni, de Lucian Bode, ministrul de interne, care a declarat că în acest an vor fi emise aproape 5.000 de astfel de documente de identitate.
 

„Azi dăm startul emiterii cărții de identitate electronice în cadrul unui proiect-pilot pentru care am ales municipiul Cluj-Napoca. Am găsit aici deschidere din partea domnului primar și echipei sale pentru implementarea acestui proiect-pilot”, a declarat Lucian Bode, luni, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Cluj-Napoca. Astfel, primii care vor intra în posesia noilor documente sunt cei din Cluj-Napoca. România este obligată să emită cartea electronică de identitate începând cu data de 2 august 2021, conform Regulamentul (UE) 2019/1157. 
 

„Suntem azi în fața unui moment crucial pentru ceea ce înseamnă atât parcursul instituțional al serviciilor publice, cât și facilitățile de care cetățeanul român va putea beneficia odată cu deținerea cărții electronice de identitate”, a mai spus ministrul de interne.

Sistemul a devenit funcţional la Cluj-Napoca începând cu ora 13.00. „Cetăţenii trebuie să ştie că această carte electronică de identitate conţine elemente suplimentare de siguranţă şi aceste elemente se datorează noilor tehnologii, ceea ce îi conferă titularului o protecţie suplimentară cu privire la identitatea proprie şi previne într-o mai mare măsură situaţiile de furt de identitate comise cu ajutorul cărţii de identitate”, a mai explicat Lucian Bode. Până la finalul anului vor fi emise 5.000 de astfel de cărți de identitate. Cartea electronică de identitate şi cartea simplă de identitate vor fi puse în circulaţie în mod eşalonat, în maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate sau a primei cărţi de identitate simple. „Noul document va înlocui practic cartea de identitate aflată în circulaţie din anul 1997, în mod treptat, până în august 2031, conform termenelor stabilite prin regulamentul european. De asemenea, cartea electronică de identitate este recunoscută în afara graniţelor ţării. Un alt aspect este acela că acest document facilitează accesul cetăţeanului la servicii publice prin preluarea funcţionalităţii cardului de sănătate şi implementarea unor servicii electronice de tip e-guvernare. (…) Această carte electronică de identitate poate fi solicitată pentru copii încă de la naştere”, a mai precizat ministrul de Interne. Cărțile de identitate cu cip vor avea dimensiunea unui card bancar și, pe lângă datele care se regăsesc și pe cărțile de identitate clasice, vor stoca o amprentă facială și două amprente digitale ale solicitantului. Cetățenii români vor avea posibilitatea să aleagă între buletinul biometric, cu cip, și buletinul clasic. Singura diferență între cele două va fi că cel clasic nu va stoca imaginile faciale și amprentele. O alte diferență majoră este că, în baza buletinului clasic, nu se va putea călători în străinătate, statele Uniunii Europene impunând condiția folosirii buletinului biometric.

Cărțile de identitate vor putea fi preschimbate până pe 2 august 2031, în funcție de momentul la care actualele documente expiră.

 De ce acte ai nevoie pentru cartea de identitate electronică sau biometrică

Cerere pentru eliberare buletin

Certificatul de naștere, original și copie

Certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soțului supraviețuitor, original și copie Hotărârea de divorț definitivă și irevocabilă, după caz, original și copie

Certificatul de deces al soțului/soției decedat/decedate, în cazul soțului supraviețuitor, original și copie

Certificatele de naștere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, după caz, original și copie

Documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original și copie

Chitanța reprezentând contravaloarea cărții de identitate

Tinerii care nu au împlinit vârsta de 14 ani pot să își facă buletin biometric, la cererea părinților sau a tutorilor legali.

Care este valabilitatea noilor documente

2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani;

4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;

10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani;