Clujul Metropolitan a fost tema dezbaterii publice online care a încheiat seria celor dedicate conturării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) pentru perioada 2021-2030. Aceasta a avut loc joi, 11 martie 2021 și a fost organizată de Primăria Cluj-Napoca, prin intermediul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC).

Noua strategie este gândită pe un orizont de timp până în 2030, însă viziunea pe care o creionează este una  amplă în așa fel încât să fie aplicabilă chiar și în anul 2050. Astfel, conceptul principal care va sta la baza documentului programatic este calitatea vieții la nivelul întregii zone metropolitane, ceea ce înseamnă că la nivel unitar metropola Cluj va trebui să răspundă nevoilor tuturor cetățenilor săi.

Viziunea de ansamblu a SIDU arată că, la orizontul anului 2050, municipiul Cluj-Napoca, inclusiv zona sa metropolitană, va fi zona urbană cu cea mai ridicată calitate a vieții dintre orașele secundare aflate în Europa Centrală și de Est, precum și o platformă de importanță europeană pentru dezvoltarea și testarea noilor tehnologii, procese și politici care să răspundă provocărilor viitorului.

Colaborarea între toate localitățile din aria metropolitană este instrumentul cheie în punerea în practică a viziunii metropolitane gândite de experții Băncii Mondiale.

De asemenea, pe termen mediu și lung, mobilitatea alternativă și punerea la dispoziția cetățenilor a tuturor facilităților necesare unui trai decent la maxim 20 de minute de mers pe jos se numără printre prioritățile Clujului Metropolitan.

„Viitorul nostru depinde de ceea ce se întâmplă în zona metropolitană în egală măsură cu ceea ce se întâmplă în Cluj-Napoca. În fiecare zi avem presiuni economice, imobiliare, de mobilitate în Cluj-Napoca, ca urmare a dezvoltării zonei metropolitane. De aceea, am decis să ne asociem cu Guvernul pentru a realiza marile proiecte care vizează zona metropolitană și am obținut acordul acestuia de a pregăti proiecte pe zona de mobilitate și dezvoltare economică. De asemenea, la fel de important este faptul că am început și am instituționalizat colaborarea cu primarii din aria metropolitană, în primul rând cu cei din inelul 1 al Clujului , dar nu numai. Pe pe zona de transport avem Asociația metropolitană de transport, dar lucrăm împreună și pentru a pune în practică proiecte de anvergură precum trenul metropolitan sau metroul. Vreau să mai subliniez faptul că voi propune un acord de parteneriat primarilor din aria metropolitană pentru a realiza culoarul de mobilitate alternativă de-a lungul Someșului, de la Gilău până la Bonțida. Pe raza municipiului Cluj-Napoca, pe 16 km avem etapizată amenajarea malurilor Someșului, dar important este ca toți primarii din zona metropolitană să rezerve spațiul aferent prin planurile lor urbanistice generale pentru finalizarea acestui coridor de mobilitate”, a declarat primarul Emil Boc.

Piramida în vârful căreia se află nevoile cetățenilor este compusă dintr-o administrație eficace și eficientă, conectivitate (autostrăzi, aeroporturi, cale ferată etc), locuințe și infrastructura de bază și oportunități (locuri de muncă, acces la piețe, sănătate, educație). Prin urmare, viziunea metropolitană arată că educația este la fel de importantă ca și cultura, sănătatea și locurile de muncă pentru punerea la dispoziția cetățenilor a instrumentelor care să ducă la o calitate a vieții la fel de crescută în toate localitățile componente ale zonei metropolitane Cluj.

Primarul Emil Boc a subliniat că toate marile proiecte de infrastructură ale Clujului (trenul metropolitan și metroul, centura metropolitană, conectarea Clujului la austostradă, electrificarea căii ferate Cluj-Bihor etc) vor duce la îmbunătățirea conectivității în zona metropolitană Cluj și, în consecință, la o dezvoltare economică accelerată.

În plus, primarul Emil Boc a mai arătat că în proiectul centurii metropolitane au fost incluse piste de biciclete pe o lungime de 19 kilometri, de la barajul din Florești până aproape de ieșirea din Cluj-Napoca. Pistele vor avea o lățime de 1,5 metri pe fiecare sens, fiind de asemenea prevăzută și o zonă de siguranță de 1 metru pe fiecare parte. De asemenea, au fost prevăzute piste de biciclete și pe drumurile de legătură ale centurii, pe o distanță de 9 kilometri.

O altă noutate prezentată de primar este un proiect privind realizarea unui masterplan în zona Bulevardului Muncii pentru crearea unei viziuni integrate în această zonă a orașului în materie de locuire, circulații și dezvoltare economică, după modelul PUZ Sopor.

SIDU 2021-2030 este realizată de Primăria Cluj-Napoca, împreună cu experții Băncii Mondiale și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj.

„Odată ce va fi finalizat primul draft al SIDU 2021-2030 va urma o nouă perioadă de dezbatere publică, iar ulterior, după finalizarea acestei etape legale vom trece la dezbaterea din Consiliul local și la aprobarea documentului final. Ne dorim să fim pregătiți pentru absorbția fondurilor europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență sau prin programele din cadrul exercițiului financiar 2021-2027. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au participat la discuțiile despre viitorul zonei metropolitane Cluj”, a declarat Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare în cadrul Primăriei Cluj-Napoca și totodată coordonatorul CIIC.

Primăria Cluj-Napoca, prin Centrul de Inovare și Imaginație Civică a organizat 7 dezbateri publice pe marginea viitoarei Strategii de dezvoltare a Clujului, fiecare dintre acestea dedicată unui capitol specific, de la regenerare urbană, la educație și infrastructură urbană până la Clujul verde, mobilitate și locuire.