Traian Ogâgău, primarul din Sângeorz-Băi, proaspăt reales după apariția în spațiul public a filmărilor în care își abuza și umilea fiica de 14 ani, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Cluj într-un dosar în care a fost trimis în judecată pentru că a refuzat să sufle în etilotest, precum și prelevarea de mostre biologice. Potrivit legii statutului aleșilor locali, primarii condamnați definitiv își pierd mandatul, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei.

Dosarul în care a fost condamnat Traian Ogâgău a fost deschis în 2016, când primarul a fost oprit de un echipaj de poliție, iar agenții i-au cerut să sufle în etilotest. Edilul a refuzat să sufle în etilotest, dar și să i se preleveze mostre biologice, scrie publicația Bistrițeanul. El a susținut atunci că întreaga scenă este „o făcătură”, mai scrie site-ul menționat. Cineva ar fi anunțat poliția că primarul s-a urcat băut la volan, iar un echipaj l-a oprit.

Edilul a fost trimis în judecată în 2018, iar în vara acestui an, Judecătoria Năsăud s-a pronunțat în cazul său: Ogâgău a primit un an de închisoare cu suspendare, urmarea unui curs de legislație rutieră și 80 de zile de muncă în folosul comunității.

Curtea de Apel Cluj a respins astăzi apelul lui Traian Ogâgău și a menținut sentința dată de Judecătoria Năsăud.

„Soluția pe scurt: În baza art. 421 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul O. T. împotriva sentinţei penale nr. 95/09.07.2020 a Judecătoriei Năsăud. În temeiul art. 275 alin. 2 Codul de procedură penală obligă apelantul inculpat la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare ocazionate de soluţionarea apelului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 12.10.2020”, se arată în minuta Curții de Apel Cluj.

Primarul care și-a umilit fiica susținând că o educă

Primarul din Sângeorz-Băi, Traian Ogâgău, a intrat în atenția opiniei publice după ce în media a apărut o înregistrare video în care acesta își umilea fiica de 14 ani. 

CITEȘTE ȘI:

Un primar și-a filmat fiica în timp ce o umilea: DEZBRĂCATĂ, în genunchi, cu mainile la cap

În imaginile blurate se vede cum primarul din Sângeorz Băi și-a pedepsit fiica să stea dezbrăcată, în genunchi, cu mâinile deasupra capului și să repete că nu mai este obraznică.

Primarii condamnați cu suspendare își pierd mandatul

În 2016, Parlamentul a modificat legea privind statutul aleșilor locali și a decis că primarii condamnați definitiv la pedepse cu suspendare nu își mai pierd mandatul, așa cum prevede Legea 393/2004, la art 15:

„Calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: (…)

e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitiva, la o pedeapsa privativă de libertate”

Președintele Klaus Iohannis a atacat modificarea la Curtea Constituțională, care a declarat legea neconstituțională, astfel că mandatul de primar încetează de drept în urma condamnării definitive, indiferent de modalitatea de executare.

„Curtea a reţinut că, prin instituţia încetării de drept a mandatului aleşilor locali în cazul unei condamnări penale la o pedeapsă privativă de libertate, valoarea socială protejată este integritatea persoanei care deţine mandatul şi exercită demnitatea publică pentru care a fost aleasă. Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumţia de nevinovăţie a persoanei acuzate şi plasează prin ea însăşi alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrităţii, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-şi continua activitatea.

Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei, care, deşi are un impact direct, negativ asupra activităţii alesului local dacă pedeapsa trebuie executată în regim de detenţie, întrucât este doar o consecinţă a condamnării, ea vizează indirect
valoarea protejată, respectiv integritatea alesului local. Excluderea de sub incidenţa legii, deci de la sancţiunea încetării de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendată, echivalează cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art.16 alin.(1), (2) şi (3) din Constituţie. (…)

Prin însăşi finalitatea urmărită, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) şi (5) referitoare la statul de drept, supremaţia Constituţiei şi respectarea obligatorie a legilor, precum şi prevederile art.16 care consacră principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor”, a arătat CCR în decizia din 6 iulie 2016.