Duminică, 29 septembrie, s-au împlinit 114 ani de la nașterea lui Arsenie Boca, supranumit Sfântul Ardealului, călugărul canonizat recent de Biserica Ortodoxă Română. Locul natal al duhovnicului s-ar fi aflat pe un deal din Munții Metaliferi, însă povestea casei sale părintești a stârnit controverse, arată Adevărul.ro
Duminică, 29 septembrie 2024, s-au împlinit 114 ani de la nașterea lui Arsenie Boca (1910 – 1989), duhovnicul trecut recent în rândul sfinților Bisericii Ortodoxe Române. Locul unde s-ar fi născut călugărul supranumit „Sfântul Ardealului” a devenit de câțiva ani tot mai căutat de pelerini și turiști.
Înfățișarea lui s-a schimbat, însă, cu timpul. Dacă în anii trecuți, fotografii de mari dimensiuni acopereau atât una din casele de pe deal, pe care pelerinii o confundau cu locuința familiei călugărului, dar și foișorul din vecinătatea sa, acum imaginile au dispărut.
Slujbă pe dealul unde s-ar fi aflat vatra lui Arsenie Boca
O slujbă religioasă a avut loc, sâmbătă, 28 septembrie 2024 pe Dealul Bujoara din Hunedoara, aflat la marginea satului Căzănești (comuna Vața de Jos) locul natal al călugărului Arsenie Boca, pe care Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat recent, ca „Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop”.
Peste 100 de localnici, pelerini, dar și câțiva politicieni au participat la comemorarea duhovnicului, care a avut loc cu o zi înainte de data nașterii sale, 29 septembrie, la schitul înființat pe Dealul Bujoara.
„În cuvântul de învățătură Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul a vorbit despre viața Sfântului Cuvios Hariton Mărturisitorul, întemeietorul a trei mănăstiri, pomenit în această zi de 28 septembrie, îndemnând pe cei prezenți să își hrănească sufletul cu citirea vieților sfinților, pentru a se întări în credință și a le urma nevoințele și virtuțile”, informează Episcopia Devei și Hunedoarei.
Duminică, vremea rea de toamnă a atras mai puțini pelerini în locul natal al părintelui Arsenie Boca.
Pelerinii, surprinși de pustietatea locului
Pe drumul forestier de patru – cinci kilometri, care urcă de pe malul râului Ponor din satul Căzănești, spre Dealul Bujoara, călătorii veniți din Cluj, Arad, Alba, Timiș și București au avut de îndurat ploaia neîncetată și greutățile urcușului de peste doi kilometri, prin pădure în ultima parte a traseului ( video – Adevărul )
„Am venit astăzi, din București pentru a-l omagia pe părinte, în locul său natal. Am vizitat biserica de lemn și locul unde se afla vatra părintească, acum ocupat de alte clădiri. Am aprins o lumânare, am admirat priveliștea munților. Credeam că va fi mai multă lume, dar ne-am găsit singuri pe deal, călugărițele de aici fiind și ele plecate”, a relatat un turist ajuns aici împreună cu soția sa.
În satul Căzănești, la poalele dealului, o casă cu un perete acoperit de un tablou de mari dimensiuni care îl înfățișează pe Arsenie Boca a fost locul de întâlnire al câtorva zeci de oameni, veniți și ei din mai multe județe pentru a-l prăznui pe duhovnic.
În Căzănești, oamenii povestesc că au participat sâmbătă la hram, pe dealul Bujoara, iar duminică nu au mai urcat la schit, așa cum o făceau în trecut, vremea fiind mai puțin prietenoasă.
„Am aprins o lumânare pentru părintele Arsenie. Suntem tare mulțumiți că a fost canonizat. Noi îl cinsteam oricum. Nu este casă în sat să nu păstreze icoana sfinției sale”, spune Maria, o localnică din satul Căzănești.
Localnicii spun că nu l-au văzut vreodată pe Arsenie Boca în satul lor, dar știu că acesta ar fi locuit în copilărie undeva în comuna Vața de Sus, iar familia sa ar fi putut avea o căsuță pe dealul Bujoara.
În amintirea duhovnicului și pentru a marca traseul spre schit, din loc în loc, pe ultimii doi kilometri ai drumului spre dealul Bujoara au fost ridicate troițe, iar unii copaci au fost împodobiți cu icoane.
„Acestui loc i se mai spune și Dealul Fericirii, datorită lui Arsenie Boca”, amintește un sătean din Căzănești. Acum, spune localnicul, două maici au grijă de schitul ridicat pe deal, în urmă cu 7 – 8 ani, în jurul căruia se găsesc câteva mici case și anexe.
Suma uriașă cerută pe „casa lui Arsenie Boca”
În anii trecuți, un călugăr avea grijă de casa de lemn, cu fundație de piatră, ridicată peste vechea vatră a familiei lui Arsenie Boca, iar portretele „Sfântului Ardealului” acopereau fațadele acesteia.
Imaginile cu Arsenie Boca au fost însă date jos și doar inscripția de pe crucea de piatră amintește că acolo ar fi fost locul unde s-a născut acesta. Mulți turiști credeau că locuința modestă de lemn de pe Dealul Bujoara a fost chiar casa în care s-a născut Arsenie Boca, lucru neadevărat, casa fiind ridicată mult mai târziu după 1910.
În urmă cu doi ani, printr-o agenție imobiliară, terenul de 8,5 hectare de pe dealul Bujoara fusese pus în vânzare, printr-o agenție imobiliară, cu prețul de trei milioane de euro.
În trecut, aici o asociație condusă de un preot din Timișoara plănuia construirea unei mănăstiri, indicând că aici s-a născut Arsenie Boca. Dacă într-adevăr aici a fost locul exact unde a trăit familia duhovnicului, este dificil de stabilit, cred localnicii.
Arsenie Boca a copilărit la Brad
Arsenie Boca nu a relatat, într-o declaraţie autobiografică pe care a scris-o în timpul unei anchete la care era supus în 1945, o serie de amănunte despre viaţa sa, indicând locul nașterii sale ca fiind satul comuna Vața de Sus, fără a adăuga și alte detalii.
„Subsemnatul, m-am născut în 1910, septembrie 29, în Vaţa de Sus, jud. Hunedoara. Şcoala primară şi liceul în orăşelul Brad, acelaşi judeţ. La intrarea în cursul superior de liceu am rămas orfan de tată, care era cizmar de meserie şi foarte bun pedagog cu fiul său. În cursul teologiei mi-am vândut casa părintească spre a-mi putea continua studiile. Eram şi bursier. Mamei nu i-am cerut niciun ajutor şi nici nu mă înduram, întrucât era divorţată de tata, iar eu eram dat tatii prin sentinţa de divorţ, ca fiind, pe baza meseriei, mai sigur că mă va da la şcoală”, arăta documentul autobiografic semnat de Arsenie Boca.
Un alt document care oferă indicii despre locul unde a copilărit Arsenie Boca este certificatul de cununie al părinților acestuia, din 25 octombrie 1909.
Părinții săi, Iosif Boca (28 de ani, greco-catolic), de profesie cizmar, născut în satul Beriu, și Creștina Popa (18 ani, ortodoxă), născută la Troaș, s-au cununat în satul Zărand, din Arad, și urmau să locuiască la Brad.
În vremea în care tânăra era însărcinată, soţul ei plecase în Statele Unite ale Americii pentru a munci, potrivit informaţiilor oferite de Iovu Mihuţ, un localnic din Vaţa de Sus, autor al cărţii „Copilăria lui Arsenie Boca”.
„Cât a stat Iosif Boca în America, ca să câştige câţiva dolari, cum făceau atunci mulţi români din Transilvania, nu ştim. Dar cu siguranţă n-a stat prea mult. În 1913 s-a născut sora părintelui, Viorela Minca, o fetiţă care a murit în acelaşi an. Mormântul ei se află chiar în biserica din Vaţa de Sus”, informa Iovu Mihuţ.
Părinţii copilului Zian Boca au divorţat în anul 1922, potrivit unor mărturii publicate de Iovu Mihuţ. La scurt timp, tatăl lui Arsenie Boca a murit. Creștina s-a recăsătorit în satul Hălmagiu și a murit în 6 decembrie 1951. În vremea în care Zian era elev al Liceului din Brad, a locuit la o mătuşă din localitate, afirma Zoe Dăian, o nepoată a acestuia.
Cine a fost Arsenie Boca
Arsenie Boca s-a născut în 29 septembrie 1910 în satul Vaţa de Sus, din Hunedoara, primind numele de Zian Vălean. În anii ’40, a ajuns duhovnic la mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş şi apoi la Mănăstirea Prislop, din Ţara Haţegului, aflată la circa 100 de kilometri de locul său natal.
Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat pe lista neagră a autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare.
Arsenie Boca a fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, a fost trimis apoi să muncească la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici, iar până la mijlocul anilor 1950 a mai trecut prin închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea.
Din anii ´50, după anii de persecuție, autorităţile comuniste i-au interzis lui Arsenie Boca să mai îmbrace straiele preoţeşti, însă popularitatea sa a continuat să crească.
Duhovnicul a murit la 28 noiembrie 1989, în Sinaia, la vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop din Hunedoara, în 4 decembrie 1989. Aici slujise în anii ´50, înainte ca autorităţile comuniste să îl trimită în închisori.
În ultimii ani, mai mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au propus canonizarea lui Arsenie Boca, lucru împlint în vara anului 2024, printr-o hotârâre a Sfântului SInod al BOR.