Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, Daniel David, a criticat dur, în cadrul interviului „În Fața Ta” de sâmbătă la Digi24, decizia Ministerului Muncii de a considera drept „ocupaţii” legal recunoscute pe cea de numerolog sau astrolog, decizie pe care o consideră „halucinantă”. El precizează, că în acest context, nu trebuie să mire nici rezultatele testelor PISA şi nici nostalgia pentru comunism sau polarizarea socială.

„Suntem într-un moment foarte periculos, în care Ministerul Muncii pune pe piaţă tot felul de ocupaţii care vin din zona obscurantismului. Asociaţia Psihologilor a ieşit şi a spus, eu am spus. Nu a fost uşor, că reacţiile au fost, vă daţi seama, pe măsură din partea celor pe care i-am criticat. Nu am văzut nicio mişcare mai serioasă în spaţiul media, dar dacă am fi făcut, poate, zece-douăzeci de universităţi, venea şi Academia Română, cu o poziţie şi am fi spus «mă, oamenilor, înţelegeţi că ceea ce faceţi este halucinant?».

Ce vreţi de fapt de la o ţară care are ocupaţia de astrolog şi numerolog? Adică de ce ne mirăm de aceste rezultate? Să vă întreb altfel: voi înţelegeţi că în această ţară avem ocupaţia, recunoscută de stat, de numerolog şi astrolog? De ce ne mirăm că avem aceste realităţi sociale: rezultatele la PISA, nostalgia faţă de comunism, polarizările sociale, polarizările economice…Asta-i ţara!”, a afirmat Daniel David.

David este de părere că oamenii de ştiinţă trebuie să, iasă în spaţiul public şi că nu lase scena publică „la dispoziţia obscurantismului”.

„Foarte confortabil să fii un om de ştiinţă, academician, profesor, să stai în turnul de fildeş în care să te întâlneşti cu 30-40 de studenţi care rareori te provoacă”, mai spune Daniel David, care crede că instituţiile de cultură trebuie aibă poziţii publice împotriva pseudo-ştiinţei.

„Dacă pe tinerii care se declară cu simpatii mari spre comunism i-ai pune să trăiască trei săptămâni într-un mediu simulat de acel tip, şi-ar schimba rapid atitudinea”

Profesorul universitar a comentat rezultatele sondajului realizat de INSCOP la comanda News.ro, cercetare care arată că 48% dintre românii chestionaţi consideră că perioada comunistă a reprezentat un lucru bun.

„Nu mă aşteptam ca trecutul să fie valorizat în perioada comunistă. Mă aşteptam să fie un trecut un pic mai îndepărtat. (…) Eu ştiu ce au făcut colegii din institut, îi cunosc pe cei care lucrează, sunt profesionişti, ei au studiat percepţia. Era foarte important să comparăm această percepţie cu a celor care efectiv au trăit atunci.

Degeaba luăm oameni care au peste 18 ani, 20, 25, dar nu ştiu ce a fost comunismul, nu ştiu ce a însemnat. I-aş întreba pe cei care au trăit şi ştiu ce a însemnat comunismul, cum am fost şi eu, care înainte să mă duc la şcoală, la ora 7, mergeam la coadă la lapte, la ora 5 dimineaţa şi îmi amintesc ce lucruri complicate erau.

Trebuie să ne dea de gândit, trebuie să fim atenţi, dar o întoarcere generală spre trecut, nu numai spre perioada comunistă”, a declarat David.

Acesta face legătura între procentul de analfabetism funcţional care este comparabil cu cel al persoanelor care cred că în comunism a fost mai bine.

„Procentul ăsta, când aud de 40 şi mie îmi aduce aminte de procentul de 40 şi de analfabetism funcţional pe care îl avem ca din 2015. Mă întreb ce legătură există între analfabetismul funcţional, care se referă la faptul că efectiv nu înţelegi lumea în care trăieşti, efectiv nu înţelegi nu numai ce citeşti, sau operaţiile matematice, nu înţelegi lumea de fapt. (…)

Îi încurajez pe colegii care au făcut acest studiu să ne dea în următoarele zile şi o subanaliză pe cei care au vârsta astăzi care le permite, ca să spun aşa, să aibă o părere bine informată despre comunism, oamenii care au avut măcar 20-30 de ani în perioada comunistă. Mă aştept să fie un factor moderator, fiindcă sunt foarte mulţi oameni din generaţia mai tânără care atunci când aud sau citesc despre mişcări socialiste, comuniste, vorbesc despre socialismul spre comunism, nu despre socialismul moderat european, pe hârtie arată bine. Eu sunt generaţia care am trăit în România de aur, ca să spun aşa şi ştiu că implementarea este catastrofală, deşi pe hârtie poate să arate bine”, adaugă profesorul.

Acesta este de părere că generaţiile care au trăit în comunism nu au făcut suficient pentru a le spune copiilor lor cât de rea a fost acea perioadă, nu le-au vorbit despre cât de limitate erau multe dintre drepturi.

„Dacă tinerii care acum se declară cu simpatii mari spre perioada comunistă i-ai pune să trăiască trei săptămâni într-un mediu simulat de acel tip, cred că şi-ar schimba rapid atitudinile. Ăsta poate fi un experiment care să se facă în şcoală, cu participare voluntară, să experimentăm vremurile din perioada comunismului şi să vedem după aceea dacă e o perioadă bună”, mai spune Daniel David.

Acesta constată, de asemenea, că sondajul confirmă o tendinţă generală, pe care a remarcat-o deja, „de modificare în profilul nostru psiho-cultural prin care societatea noastră devine tot mai interesată de trecut”.

„Nu putem să rămânem în paradigma veche, când învăţământul era centrat pe profesor şi profesorul era Dumnezeu. Dar nici nu putem trece în cealaltă paradigmă, în care toţi sunt profesori”

Rectorul UBB afirmă că este nevoie de reforme majore care să schimbe fundamental sistemul de educaţie, el invocând mai multe direcţii în care este nevoie de schimbări în acest domeniu.

„Statul român ar trebui să facă reforme majore (în sistemul de învăţământ – n.r.). (România educată) este o lege, o lege dă un cadru general. Trebuie schimbate lucrurile la modul fundamental.

Sunt câteva elemente-cheie la care trebuie să te referi şi unde trebuie să intervii. Ai în sistem anumiţi profesori. Sunt cum sunt. Ce trebuie să faci? Să-i pregăteşti, să-i duci la cursuri de formare pentru a fi mai bine pregătiţi şi ei în a transfera competenţe şi nu doar cunoştinţe de diverse tipuri şi să te asiguri că în sistem, de acum încolo, vor intra oameni foarte buni. Eu mereu am spus: văd că de la UBB nu intră cei mai buni absolvenţi ai noştri în învăţământul preuniversitar, fiindcă statutul profesorului este la pământ, de aceea UBB a susţinut greva profesorilor.

Trebuie început cu salarizarea. Sigur că ai şi fals-pozitivi, adică le dai salarii mari şi la unii care nu sunt foarte buni, dar astea sunt cazuri de excepţie, mai degrabă. Trebuie corectat sistemul. Statutul profesorului trebuie să fie diferit, că altfel, repet, cei mai buni absolvenţi nu intră acolo”, a afirmat David.

El critică atitudinile unor parlamentari care fac „presiuni” asupra ministerului Educaţiei pentru introducerea anumitor materii în curriculum.

„Al doilea mecanism: lucrează la curriculum. Este o ruşine ce se întâmplă când diverşi parlamentari, cu forţa pe care o au, presează asupra Ministerului, sau diverse asociaţii, şi, prin faptul că ei au nişte interese, au nişte experienţe mai bune sau mai proaste cu şcoala sau cu viaţa, vin şi spun: trebuie şi curs de educaţie pentru mediu, educaţie pentru sustenabilitate, presiuni, educaţie pentru colectarea deşeurilor, presiuni, educaţie pentru schimbări climatice. Şi te trezeşti că în loc să faci un curs sau o arie care să se lege de geografie şi de mediu, te apuci să faci patru sau cinci cursuri. Deci este o bătaie de joc modul în care trebuie gândit curriculumul”, mai spune acesta

Profesorul spune că este nevoie, în al treilea rând, de asigurarea unei infrastructuri bune pentru elevi, pentru ca aceştia să meargă la şcoală cu plăcere şi să înveţe. Profesorul este de părere, de asemenea, că „educaţia este co-creată de către elevi, de către profesori şi de părinţi, dar nu toţi au acelaşi rol”.

„Fiecare are un rol important, numai că, dacă te uiţi în spaţiul public, îţi dai seama că, la un moment dat, nu mai ştii cine este elev, cine este profesor şi cine este părinte, fiecare se pricepe la ştiinţele educaţiei. (…) Nu putem să rămânem în paradigma veche, când învăţământul era centrat pe profesor şi profesorul era Dumnezeu, făcea tot ce dorea fără să explice părinţilor cum, de ce şi aşa mai departe. Dar nici nu putem trece în cealaltă paradigmă în care toţi sunt profesori. Nu se poate!”, conchide Daniel David.

  coral