Europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, susține că reforma administrației publice locale trebuie să devină „prioritatea zero” a României. Potrivit acestuia, peste 1.500 de primării nu se mai pot autofinanța și ar trebui să intre într-un proces de comasare.
Tomac consideră că statul trebuie să creeze rapid mecanisme care să stimuleze unirea voluntară a unităților administrativ-teritoriale și spune că România ar trebui să aibă curajul să discute inclusiv despre reorganizarea județelor.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Radio Sky, în care europarlamentarul a criticat întârzierile acumulate în reformarea statului și a vorbit despre administrație, salarizare, digitalizare și angajamentele asumate prin PNRR.
„Peste 1.500 de primării trebuie comasate”
Tomac susține că actuala structură administrativă nu mai poate funcționa eficient în forma actuală.
„Prioritatea zero a României astăzi este legată de reforme. Este reforma administrației publice locale. În România, datele pe care le avem astăzi, peste 1.500 de primării trebuie comasate, pentru că nu se mai pot autofinanța”, a afirmat acesta.
În opinia sa, Guvernul ar trebui să creeze într-un termen cât mai scurt un cadru atractiv pentru localitățile care decid să se unească voluntar.
Tomac spune că un astfel de proces este posibil chiar și în actualul context politic și economic.
Tomac vrea și o dezbatere despre reorganizarea județelor
Europarlamentarul merge însă mai departe și susține că trebuie redeschisă inclusiv discuția privind actuala împărțire administrativă a României.
„Cred că trebuie să avem curajul să discutăm și despre o reorganizare a județelor, pentru că nu mai putem funcționa”, a declarat acesta.
Tomac descrie statul român drept „extrem de stufos și ineficient” și consideră că România a amânat prea mult o reformă administrativă profundă.
În opinia sa, o asemenea reorganizare ar putea fi realizată fără modificarea Constituției.
Critici dure la adresa clasei politice
Consilierul onorific al președintelui afirmă că România a avut aproape cinci ani la dispoziție pentru implementarea mai multor reforme importante, însă deciziile au fost amânate din calcule politice.
„Din rațiuni politicianiste, aceste decizii au fost amânate până peste posibil”, a spus Tomac.
Acesta atrage atenția că obligațiile asumate în relația cu instituțiile europene nu aparțin unui partid sau unui anumit Guvern, ci României.
Indiferent cine se află la putere, spune el, angajamentele asumate în numele statului trebuie respectate.
Energia, sănătatea și salarizarea, printre marile restanțe
Tomac a enumerat printre reformele întârziate problemele din energie, sănătate și noua lege a salarizării.
Acesta consideră că toate au fost cunoscute de ani de zile, însă deciziile au fost împinse până aproape de termenele-limită.
„Toate aceste lucruri au fost angajamente ale statului român, nu ale unui partid în relația cu Comisia Europeană”, a subliniat europarlamentarul.
Noua Lege a salarizării trebuie să evite și mai multă confuzie
Un alt subiect abordat a fost reforma salarizării în sectorul public.
Tomac afirmă că este nevoie de o lege care să creeze un sistem mai echitabil, însă recunoaște că lipsa consultărilor serioase din anii anteriori a complicat foarte mult situația.
Potrivit acestuia, Administrația Prezidențială este interesată de găsirea unei formule care să obțină suficient sprijin politic pentru îndeplinirea jalonului din PNRR.
„Avem nevoie de o nouă lege a salarizării care să creeze un sistem echitabil”, a declarat Tomac.
Acesta spune însă că reforma nu trebuie adoptată într-o formă care să producă și mai multă confuzie sau nemulțumire în sistemul public.
Digitalizarea, o altă restanță majoră
Eugen Tomac consideră că digitalizarea administrației trebuie accelerată, susținând că România continuă să piardă timp și resurse din cauza lipsei de interoperabilitate dintre instituții.
„Una dintre marile restanțe pe care le avem ca țară este digitalizarea”, a spus acesta.
Europarlamentarul a criticat situațiile în care cetățenilor li se cer documente pe care alte instituții publice le dețin deja.
În opinia sa, statul ar trebui să poată verifica automat astfel de informații, fără să oblige oamenii să se deplaseze cu copii după certificate și alte acte.
Atacurile cibernetice nu trebuie să blocheze modernizarea
Tomac admite că digitalizarea aduce și riscuri, în special în contextul intensificării atacurilor cibernetice asupra instituțiilor publice.
Soluția nu este însă, spune acesta, abandonarea procesului, ci investiția în sisteme de securitate mai puternice.
„Digitalizarea este viitorul”, a insistat europarlamentarul.
În opinia sa, România are nevoie simultan de administrație mai simplă, instituții mai puține, sisteme digitale interoperabile și o protecție cibernetică mult mai solidă.
