Președintele Vladimir Putin așteaptă ocazia de a restabili sfera de influență a Rusiei în Europa, iar obținerea de către Donald Trump a unui nou mandat de președinte al Statelor Unite ar genera presiuni fără precedent asupra alianței occidentale, comentează cotidianul Financial Times.

În momentul căderii Zidului Berlinului, Vladimir Putin se afla în Germania de Est, lucrând pentru KBG. În primul său memoriu, publicat în 2000, Putin a povestit că a cerut unei unități a Armatei Roșii să protejeze sediul KBG din Dresda. Dar răspunsul l-a șocat: ”Nu putem face nimic fără ordinul Moscovei, iar Moscova tace”. ”Am avut sentimentul că țara nu mai exista, că dispăruse”, a notat Vladimir Putin.

”Lecția pe care Putin pare să o fi învățat în 1989 este că marile imperii se pot prăbuși din cauza problemelor interne. După ce a observat că Moscova a trecut la tăcere, Putin ar putea spera acum că Washingtonul va ajunge la tăcere și că se va prăbuși «imperiul american». Văzute de la Moscova, posibilitățile ar putea părea tentante. Alegerea lui Donald Trump pentru al doilea mandat de președinte al SUA ar plasa alianța occidentală sub presiuni fără precedent. Modificările politice care ar putea fi inițiate de Trump, precum retragerea totală a sprijinului pentru Ucraina sau retragerea SUA din NATO, constituie doar una dintre potențialele rute de atingere a obiectivelor Rusiei”, constată Gideon Rachman, într-un editorial publicat în cotidianul Financial Times sub titlul ”Putin așteaptă ca Washingtonul să tacă /Liderul rus vede o oportunitate de restabilire a sferei de influență în Europa”.

Editorialistul atrage atenția că un alt risc nu depinde de modificări conștiente ale politicilor Casei Albe.

”În acest scenariu, după alegerea lui Trump, sistemul american de guvernare și societatea ar ajunge într-o stare a dezordinii. Preocupate de propriile conflicte, elitele americane ar pierde voința sau capacitatea de a proiecta putere în lume”, subliniază editorialistul, considerând ”plauzibilă” izbucnirea unei crize politice majore după realegerea lui Trump, dat fiind că acesta a semnalat că se va răzbuna pe adversarii politici.

Grupurile politice pro-Trump au planificat acțiuni de epurare a personalului agențiilor guvernamentale. Oficiali din cadrul Pentagonului se tem că Trump îi consideră lipsiți de loialitate pe comandanții militari care au refuzat să mobilizeze trupe pe străzile marilor orașe. Există temeri că Trump ar putea numi autoritariști în funcții de conducere ale serviciilor secrete și armatei.

Iar problemele pot apărea și dacă Trump pierde alegerile în confruntarea cu Joe Biden.

”Cine poate crede că Trump sau susținătorii lui ar accepta înfrîngerea? O reeditare a insurecției din 6 ianuarie 2021 pare destul de plauzibilă, de data aceasta cu sprijin suplimentar din partea politicienilor și instanțelor la nivel statal. Toate acestea pot genera o criză majoră în SUA și ceea ce Putin a numit, în contextul sovietic, drept «paralizia puterii». Un Washington paralizat ar genera oportunități pentru Moscova și Beijing”, subliniază editorialistul.

Europa ar putea opune rezistență Rusiei
Spre deosebire de blocul sovietic din 1989, sistemul de alianțe al SUA în Europa se bazează pe consens. Este ”un imperiu pe bază de invitație”, cum nota teoreticianul politic Geir Lundestad.

În timp ce polonezii și cehii au cerut insistent retragerea trupelor sovietice în 1989, țările Uniunii Europene ar fi îngrozite acum dacă s-ar retrage forțele americane.

”S-au schimbat multe lucruri din 1989 până acum la Moscova, Washington, Berlin și Varșovia, dar un lucru constant este determinarea europenilor de a opune rezistență dominației ruse. Națiunile UE sunt dureros de conștiente de cât de mult sunt dependente de puterea militară americană. Dar sunt și determinate să acționeze. Este posibil ca Washingtonul să devină tăcut în următorul an. Dar acest lucru nu înseamnă că Rusia va putea da înapoi ceasul Europei până în 1988”, concluzionează editorialistul.

  coral