Oamenii de știință au rezolvat misterul originii străvechilor arbori baobab. Conform studiilor ADN, acești arbori emblematici au apărut pentru prima dată în Madagascar, în urmă cu 21 de milioane de ani, scrie BBC.
Semințele lor au fost ulterior transportate de curenții oceanici în Australia și, de asemenea, în Africa continentală, evoluând în specii distincte. Cercetătorii solicită eforturi mai mari de conservare a acestor arbori, despre care spun că ar putea fi mai aproape de dispariție decât se credea anterior.
Baobabii sunt cunoscuți sub numele de „copacul vieții” sau „copacul cu capul în jos” pentru formele lor ciudate și longevitatea lor. Ei sunt în pericol din cauza schimbărilor climatice și a defrișărilor pe scară largă.
Dr. Ilia Leitch, de la Grădinile Botanice Regale din Kew, a lucrat la acest studiu, alături de soțul ei, profesorul Andrew Leitch, de la Universitatea Queen Mary din Londra.
„Am reușit să identificăm cu precizie originea baobabilor, care sunt o specie emblematică, cheie de boltă care susține o mare diversitate de animale și plante, precum și oamenii”, a declarat ea pentru BBC. „Iar datele ne-au permis să oferim noi informații importante care vor contribui la conservarea lor pentru a le proteja viitorul”.
Cercetătorii au studiat opt specii de baobab, dintre care șase se găsesc în Madagascar, una este răspândită în toată Africa, iar alta în nord-vestul Australiei.
Unul dintre cei mai remarcabili arbori de pe pământ Ei solicită un statut de conservare mai ridicat pentru două specii malgașe pe cale de dispariție, inclusiv pentru cel mai mare și mai faimos baobab din Madagascar, baobabul gigant.
Baobabul este unul dintre cei mai remarcabili arbori de pe pământ, profund împletit cu culturile și tradițiile locale. Ei sunt cunoscuți și ca „mama pădurii” în limba malgașă, „copacul cu capul în jos” și „copacul vieții”.
Copacii pot trăi mii de ani, crescând până la o dimensiune uriașă și înmagazinând cantități mari de apă în trunchiurile lor pentru a supraviețui în timpul anotimpurilor secetoase. Fructele lor sunt considerate un super-aliment, iar din trunchiul lor se pot obține fibre care sunt folosite pentru frânghii sau îmbrăcăminte.
Produc flori mari și albe care se deschid la asfințit, atrăgând lilieci ca polenizatori, care călătoresc distanțe mari pentru a se hrăni cu nectarul lor, și sunt locuri importante de cuibărit pentru păsări.
Cercetarea a implicat colaborarea dintre Grădina Botanică Wuhan (China), Grădina Botanică Regală (Kew, Marea Britanie), Universitatea din Antananarivo (Madagascar) și Universitatea Queen Mary din Londra (Marea Britanie).