Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, atrage atenția asupra unui fenomen care poate avea efecte importante asupra economiei: populația și companiile își pot modifica deciziile mult mai repede decât reușesc indicatorii statistici să surprindă schimbările.
În centrul avertismentului se află încrederea. Atunci când oamenii devin îngrijorați de inflație, taxe sau perspectivele economice, aceștia tind să reducă cheltuielile, să economisească mai mult și să amâne investițiile.
Încrederea poate influența economia înaintea statisticilor
Potrivit analizei prezentate de Leonardo Badea, percepția asupra situației economice poate determina schimbări de comportament înainte ca acestea să devină vizibile în datele oficiale.
Consumatorii și companiile nu iau decizii exclusiv pe baza indicatorilor statistici. Așteptările privind evoluția prețurilor, fiscalitatea, veniturile sau stabilitatea economică pot cântări decisiv atunci când hotărăsc dacă să cheltuiască, să economisească sau să investească.
Astfel, deteriorarea sentimentului economic poate contribui ea însăși la încetinirea activității economice.
Teama de inflație și taxe poate schimba deciziile românilor
Incertitudinea privind evoluția inflației și eventualele schimbări fiscale îi poate determina pe oameni să adopte din timp un comportament mai prudent.
În loc să facă achiziții importante sau să își asume angajamente financiare pe termen lung, o parte dintre consumatori pot prefera să păstreze lichidități și să amâne cheltuielile.
Un comportament similar poate apărea și în rândul companiilor. Atunci când perspectivele sunt percepute ca fiind nesigure, firmele pot amâna investițiile sau proiectele de dezvoltare.
BNR atrage atenția asupra „capitalului de încredere”
În această ecuație, încrederea funcționează ca o infrastructură invizibilă a economiei. Dacă se deteriorează puternic, măsurile de relansare și reformele pot deveni mai dificil de implementat.
Indicatorii care măsoară percepțiile și așteptările pot oferi, în anumite situații, semnale înainte ca schimbarea să fie reflectată integral în statisticile economice.
Mesajul transmis de prim-viceguvernatorul BNR este că deteriorarea rapidă a încrederii poate avea efecte economice concrete: reducerea consumului, amânarea investițiilor și creșterea dificultății de implementare a reformelor.
Într-un asemenea context, restabilirea predictibilității și a încrederii populației și companiilor devine un element important pentru funcționarea economiei.
