Liderii celor 32 de state membre NATO au adoptat, în cadrul Summitului de la Haga, o declarație comună ce reafirmă angajamentul ferm pentru apărarea colectivă. Principalul câștigător al reuniunii pare a fi Statele Unite, potrivit analistului de politică externă George Rîpă.
NATO își ridică ambițiile de apărare
Într-un gest fără precedent, membrii NATO au convenit să aloce anual 5% din PIB pentru securitate și apărare până în 2035. Din această sumă, cel puțin 3,5% va fi direcționat către bugetul de apărare NATO, pentru îndeplinirea obiectivelor comune și menținerea capacităților militare esențiale. Restul de 1,5% va merge către protecția infrastructurii critice, apărarea cibernetică, inovare și consolidarea industriei de apărare.
Singura excepție va fi Spania, al cărei premier, Pedro Sanchez, a anunțat că nu va depăși pragul de 2,1% din PIB pentru apărare. Secretarul american de stat Marco Rubio a catalogat această excepție drept „o mare problemă”, în timp ce președintele Donald Trump a avertizat că va compensa prin măsuri comerciale: „Vom negocia un acord cu Spania și îi vom face să plătească dublu”.
SUA și Trump, marii câștigători ai summitului
George Rîpă subliniază că summitul a reprezentat o reușită pentru administrația Trump, care a impus ideea creșterii bugetului de apărare la 5% din PIB – un obiectiv urmărit încă din primul mandat.
„Summitul NATO este un succes pentru Alianță, dar mai ales pentru Statele Unite. Administrația Trump a reușit să insereze acest angajament într-un document oficial, acceptat de toate statele membre. Este o strategie clară de a întări NATO în fața amenințărilor venite din partea Rusiei, Chinei sau Iranului”, afirmă analistul.
Referirea explicită la articolul 3 din Tratatul de la Washington este, în opinia sa, esențială: „Acest articol cere nu doar capacitate colectivă, ci și individuală de apărare, iar multe state din Europa de Vest au ignorat acest aspect. Reîntoarcerea la acest principiu vine pe fondul presiunilor americane.”
Rusia, „amenințare pe termen lung” și susținere pentru Ucraina
În documentul final, Rusia este definită drept o „amenințare pe termen lung la adresa securității euro-atlantice”. Cu toate acestea, declarația evită o condamnare directă a invaziei din Ucraina, o diferență notabilă față de summiturile anterioare.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a purtat o discuție „lungă și substanțială” cu Donald Trump, în care au abordat subiectul unei eventuale încetări a focului și al păcii durabile.
Controverse privind Articolul 5
Președintele Trump a evitat, înaintea summitului, un angajament clar privind Articolul 5 – clauza de apărare colectivă a NATO. „Sunt mai multe moduri de a interpreta articolul 5”, a declarat Trump, provocând reacții aprinse.
George Rîpă explică, însă, că afirmația nu este incorectă: „Articolul 5 nu obligă automat la intervenție militară, ci lasă la latitudinea fiecărui stat cum reacționează. Este un mecanism flexibil, creat tocmai pentru a păstra controlul Congresului și al președintelui SUA asupra participării la conflicte.”
România la Haga: primele contacte pentru Nicușor Dan și 18 avioane F-16
Analistul remarcă și participarea președintelui României, Nicușor Dan, despre care spune că „s-a integrat natural printre liderii euro-atlantici, în ciuda lipsei de experiență în politica externă”. Deși România nu a obținut un angajament ferm pentru o prezență militară aliată sporită, vizibilitatea președintelui a fost apreciabilă.
Cu ocazia summitului, Nicușor Dan a avut discuții bilaterale cu Donald Trump, Recep Tayyip Erdogan, Keir Starmer și Petr Pavel.
Un rezultat concret a fost anunțat de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu: România va primi o donație de 18 avioane de luptă F-16 din partea Olandei. Aeronavele vor fi integrate în cadrul centrului internațional de pregătire pentru piloți F-16, aflat pe teritoriul României, inițial destinat instruirii piloților ucraineni.
