Procentul tinerilor români care preferă să nu muncească este mai mare decât cel al polonezilor sau cehilor, îngrijorător fiind și faptul că mulți dintre români preferă cardurile de credit.
Procentul tinerilor români care preferă să nu muncească este mai mare decât cel al vecinilor noștri
Locuri de muncă și venituri
Mai mult de jumătate dintre respondenții (55%) sondajului Young Money Matters sunt angajați cu normă întreagă, cu cea mai mare prevalență în grupele de vârstă 26-29 de ani (67%) și 30-35 de ani (70%). Categoriile de angajați cu jumătate de normă (6%), lucrători independenți (5%), susținători ai familiei (4%) au avut o reprezentare de sub 10%. Studenții au reprezentat doar 12% din respondenți.
În continuare, 14% dintre respondenți au declarat că nu lucrează (procentul crescând la 20% în rândul femeilor), iar 4% erau șomeri. Acest lucru este în concordanță cu rata scăzută de ocupare a forței de muncă din România în 2023, de 68,7%. România are o rată de ocupare a forței de muncă mai scăzută decât oricare dintre celelalte țări pe care le-am studiat – în Polonia aceasta situându-se la 77,9â % iar în Cehia la 81,7 % – reflectând salariile mici, în special pentru tineri și femei. De fapt, rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor din România este una dintre cele mai scăzute din Europa, de 59,5%, în primul trimestru din 2024, conform Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene (UE).
Femeile și generația Z cu vârste cuprinse între 18 și 21 de ani se regăsesc în special în grupul cu cele mai mici venituri din sondajul nostru, respectiv cei care câștigă sub 3.000 RON (aproximativ 600 EUR) pe lună.
Comparativ, per ansamblu 49% din respondenți câștigă sub acest nivel, însă cifra crește la 58% pentru femei și la 77% pentru grupul de vârstă 18-21 de ani. Nu este surprinzător, prin urmare, faptul că 61% dintre tinerii români au declarat că au fost nevoiți să amâne cel puțin o decizie importantă în viață din cauza factorilor financiari, circumstanțe care afectează mai mult femeile (71%) decât bărbații (50%).
În alte categorii de venituri, 34% dintre tinerii români chestionați au declarat că au venituri între 3.000 și 5.000 RON pe lună; 16% câștigă între 5.000 și 10.000 RON; iar alți 2% câștigă mai mult de 10.000 RON (aproximativ 2.000 €). Deloc surprinzător, cei mai reprezentați în tranșele cu cele mai mari venituri (>5.000 RON) au fost bărbații (21%) precum și respondenții din grupa de vârstă cea mai înaintată, 30-35 de ani (21%).
Studiul Young Money Matters realizat de Cook Communications și GfK analizează în profunzime modul în care persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani din fiecare țară își câștigă și își cheltuiesc banii, unde investesc, ce produse financiare folosesc și unde solicită consiliere financiară.
„Ideea pentru Young Money Matters a apărut din activitatea noastră în domeniul comunicării financiare”, a declarat Joe Cook, fondator și director general al Cook Communications. „Am vrut să înțelegem modul în care tinerii își gestionează banii și de unde obțin informații și sfaturi financiare pe măsură ce pornesc în viață.”
Ultimii ani au fost marcați de pandemie, inflație ridicată și creșterea prețurilor locuințelor. In ciuda acestor provocări, aproape jumătate dintre tinerii români au declarat că nivelul lor de trai s-a îmbunătățit în ultimul an. Și, deși majoritatea se așteaptă la o creștere a costului vieții și în următorul an, ei rămân remarcabil de optimiști cu privire la viitor și în ceea ce privește îndeplinirea aspirațiilor lor financiare. Patru din cinci tineri români (81%) cred că își pot atinge obiectivele financiare.
Pe lângă optimism, însă, sondajul Young Money Matters a arătat că 27% dintre tinerii români s-au confruntat cu fraude legate de produse financiare sau cunosc pe cineva care a fost victima unor astfel de fraude. Sondajul a constatat, de asemenea, obiceiuri ineficiente de economisire și investiții în rândul tinerilor români, cehi și polonezi. Cunoștințele și educația financiară nu sunt nici ele la nivelul la care ar trebui sa fie: doar 13% dintre tinerii români au primit vreo formă de educație despre finanțele personale la școală.
„Sperăm că rapoartele noastre inaugurale Young Money Matters vor stimula dezbaterea în cadrul sectorului serviciilor financiare, în mass-media și în rândul educatorilor, autorităților de reglementare și, mai presus de toate, al tinerilor cehi, polonezi și români”, a declarat Joe Cook.
Creșterea costului vieții și a prețului locuințelor, suăportate cu greu de tinerii români
Ultimii ani, cu blocajele generate de pandemie, inflația ridicată, creșterea costului vieții și a prețului locuințelor, s-au dovedit, fără îndoială, dificili pentru tinerii români. Nici condițiile de pe piața muncii nu sunt foarte favorabile. România are o rată de ocupare a forței de muncă mai mică decât celelalte două țări studiate – Cehia și Polonia – ceea ce se reflectă în salarii mai mici, în special pentru tineri și femei. Totuși, aproape jumătate dintre tinerii români au raportat că nivelul lor de trai s-a îmbunătățit în ultimul an și, în ciuda faptului că majoritatea lor se așteaptă la o creștere a costului vieții, ei rămân remarcabil de optimiști cu privire la viitor.
Îndeplinirea aspirațiilor financiare va fi însă în continuare dificilă. Peste jumătate au economii care acoperă doar o lună de cheltuieli de întreținere, iar 16% spun că nu le rămân niciodată bani la sfârșitul lunii. Dintre cei care au economii, prea mulți își păstrează banii în numerar/ conturi curente. Conturile de economii sunt al treilea cel mai popular produs financiar, dar doar 34% au unul.
Înclinație îngrijorătoare spre îndatorare
Însă cu inflația din ultimii ani depășind ratele nominale ale dobânzii, tinerii chiar trebuie să găsească locuri mai avantajoase pentru a-și plasa economiile.
Aceștia au, de asemenea, o înclinație îngrijorătoare spre îndatorare: al doilea cel mai popular produs este un card de credit, iar 17% au un credit de nevoi personale și alți 74% și-ar dori unul. Ceea ce ne atrage atenția asupra lipsei cunoștințelor financiare. Sondajul YMM arată că doar 13% din tinerii români primesc vreo formă de educație despre finanțele personale la școală.
Procentul pare ceva mai bun decât în Polonia, de exemplu, dar există încă mult loc de mai bine.
Odată ce tinerii români părăsesc școala, ei tind să se bazeze pe canale informale pentru sfaturi și informații financiare, respectiv pe părinți (45%), internet (42%), rețelele de socializare (31%) iar 28% apelează la prieteni. Instituțiile financiare (24%) sunt doar la jumătatea listei.
Potriv it studiului, îngrijorător este și faptul că popularitatea influencerului financiar, așa-numitul „finfluencer”, este foarte vizibilă, în special în rândul bărbaților tineri. Unul din cinci respondenți urmărește cel puțin un influencer financiar, inclusiv unele figuri controversate. Dintre cei care urmăresc influenceri, 75% spun ca au încredere în sfaturile acestora.
În mod clar, tinerii caută îndrumare și sfaturi în materie de bani. Dar, în timp ceinstituțiile financiare sunt reglementate și, prin urmare, poartă răspundere juridică pentru acțiunile lor și pentru sfaturile pe care le oferă, acești „influenceri” din mediul online nu au nevoie de training sau calificări formale pentru a profesa și sunt în mare parte nereglementați.
Principalele date care reies din studiu:
• 55% dintre respondenții sondajului sunt angajați cu normă întreagă, în timp ce aproape jumătate (49%) câștigă sub 3.000 RON (aproximativ 600 EUR) pe lună, această cifră crescând la 77% în intervalul de vârstă 18–21 de ani.
• Tinerii români cheltuiesc cea mai mare parte din venitul lor pe alimente (28%), utilități (16%), iar 12% din venit este economisit. Cei din grupa cu cele mai mari venituri (17%) și cei din grupa de vârstă 18–21 de ani (18%) cheltuiesc proporțional mai mult pe utilități dar și economisesc mai mult.
• 54% au economii care acoperă mai puțin de o lună de cheltuieli necesare traiului; doar 9% au economii pentru șase luni sau mai mult. Bărbații tind să economisească și să investească mai mult decât femeile.
• Aproape jumătate (49%) dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani au declarat că nivelul lor de trai s-a îmbunătățit în ultimul an; cu toate acestea, marea majoritate a acestora (72%) prevăd o creștere a costurilor de trai în următoarele 12 luni.
• Numerarul/ conturile curente (57%) și cardurile de credit (42%) sunt cele mai populare două produse financiare în rândul tinerilor români; 34% folosesc un cont de economii.
• Cele mai importante aspirații financiare ale tinerilor români sunt: posibilitatea de a se întreține pe ei și familia lor, de a nu-și face griji pentru plata facturilor și de a avea propria locuință. 81% din respondenți consideră că aspirațiile lor sunt realizabile.
• 61% dintre tinerii români au fost forțați să amâne o decizie importantă în viață din motive financiare; această cifră crește la 71% dintre femei.
• Majoritatea (61%) locuiesc cu soțul/soția sau cu copiii, în timp ce o treime (32%) locuiesc încă cu părinții sau cu alte rude. Doar 13% locuiesc cu chirie. • Părinții (45%) și căutările pe internet (42%) sunt principalele surse de informare privind gestionarea banilor pentru tinerii români; unul din cinci respondenți urmărește cel puțin un influencer financiar.
• 27% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani fie au fost ei înșiși ținta unei fraude cu produse financiare, fie cunosc pe cineva care a pățit așa ceva. Fraudele legate de criptomonede au fost cele mai frecvent citate incidente.