Cercetătorii UBB Cluj au făcut o previziune a cazurilor de COVID cu trei săptămâni înainte de începerea anului universitar 2021-2022, iar, în cel mai realist scenariu, vom avea în municipiu 6,1 cazuri la mie, în data de 27 septembrie.

Universitatea Babeș-Bolyai, prin Școala de Științe Sociale a UBB și prin intermediul unei echipe de șase cercetători ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (UBB FSEGA), a realizat, cu trei săptămâni înaintea începerii anului universitar 2021-2022,  o previziune a ratei de incidență a cazurilor noi de coronavirus la nivelul municipiului Cluj-Napoca.

Previziunea realizată în cadrul proiectului de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor se bazează pe diferite scenarii de evoluție a ratei de reproducere a virusului (R), adică a numărului mediu de persoane infectate de către o persoană deja infectată. Valoarea de peste 1 a ratei de reproducere R arată o creștere a răspândirii virusului, pe când R<1 semnifică faptul că virusul este în retragere.

Conform scenariului de bază al previziunii, care are drept fundament o valoare constantă a ratei de reproducere a virusului în luna septembrie (având la bază ipoteza conform căreia virusul se va răspândi cu aceeași „viteză” pe parcursul întregii luni septembrie ca și la finalul lunii august), rata de incidență la Cluj-Napoca ar putea trece de pragul de 6 la mie în prima zi a noului an universitar (6,1 la mie în data de 27 septembrie), apropiindu-se de valoarea de 8 la mie până 1 octombrie.

Pornind de la contagiozitatea mai ridicată a variantei Delta a virusului, scenariul pesimist construit de cercetătorii UBB-FSEGA, având la bază continuarea trendului crescător al ratei de reproducere, prevede posibilitatea existenței unei rate de incidență de 7,7 la mie până în data de 27 septembrie, urmând ca această valoare să treacă de pragul de 10 la mie până începutul lunii octombrie.

Scenariile mai optimiste pornesc de la ipoteza că rata de reproducere a virusului va intra pe un trend descrescător pe parcursul lunii septembrie atingând mediile istorice ale valorii R. Cele trei scenarii optimiste se diferențiază prin dimensiunea acestei scăderi. Scenariul „retragere (high)” presupune că această scădere va continua până la media valorilor istorice a R din perioadele de răspândire a celorlalte variante (mai puțin contagioase) ale virusului (perioade cu R>1). Scenariul „retragere (low)” pornește de la ipoteza puțin probabilă ca până la finalul lunii septembrie virusul va intra în retragere, adică valoarea R va fi sub 1. Ultimul scenariu denumit „retragere (average)” reprezintă simpla medie a celorlalte două scenarii optimiste. Conform celor trei scenarii optimiste, valoarea ratei de incidență la nivelul municipiului Cluj-Napoca va atinge 3,1 la mie (retragere-high), 2,2 la mie (retragere-average), respectiv 1,5 la mie (retragere-low) în data de 27 septembrie.

Cele 5 scenarii de previziune se referă la Cluj-Napoca, însă echipa de cercetare pregătește analize similare pentru celelalte centre universitare importante din România. Pe lângă previziunile realizate pentru universități, cercetătorii UBB-FSEGA au actualizat și harta interactivă care monitorizează scenariile conform cărora se vor desfășura activitățile didactice în școli la nivelul fiecărei localități din România. Conform celui mai recent ordin comun al miniștrilor Educației și Sănătății, școlile vor trece la predarea online în fiecare localitate în care rata de incidență depășește pragul de 6 la mie. Harta interactivă poate fi consultată pe pagina web a proiectului COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor. 

”Prin aceste analize și previziuni, Universitatea Babeș-Bolyai, respectiv facultatea noastră continuă să-și onoreze angajamentul față de comunitate de a oferi un sprijin real factorilor decizionali prin publicarea unor informații și rezultate relevante, care să ajute la gestionarea cât mai eficientă a acestor situații incerte create de pandemie. Folosind experiența acumulată în monitorizarea pandemiei și a situației economice din România, cercetătorii noștri au realizat cinci scenarii de previziune privind evoluția ratei de infectare în cadrul valului patru al pandemiei. 

Ceea ce reiese destul de clar din aceste previziuni este că avem nevoie urgent de măsuri adiționale, precum o redinamizare a vaccinărilor, pentru a preveni o nouă răspândire accelerată a virusului. Spre exemplu, observând modelul american de gestionare a pandemiei în această perioadă, autoritățile românești ar putea oferi posibilitatea universităților de a alege, în anumite situații, dintre mai multe opțiuni disponibile, și pe cea a condiționării prezenței fizice a studenților și angajaților în campusul universitar de prezentarea unui certificat de vaccinare. 

Mai mult de atât, conform unor practici internaționale actuale, o condiționare similară a accesului la anumite servicii, precum accesul în mall-uri sau restaurante, ar putea reprezenta un instrument suplimentar care să contribuie la evitarea celor mai pesimiste scenarii din previziunea noastră”, a subliniat conf.univ.dr. Răzvan V.  Mustață, Decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB.

Proiectul de cercetare denumit COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor monitorizează în timp real evoluția pandemiei, respectiv starea economică a țării, oferind în același timp previziuni pe termen scurt și mediu privind pandemia și performanța economică a României. Rezultatele complete ale proiectului de cercetare, actualizate în regim zilnic, pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina Facebook a proiectului (www.facebook.com/covid19.roeim). Proiectul este coordonat de Szász Levente (profesor, UBB FSEGA), iar membrii echipei sunt Bálint Csaba (BNR, cadru didactic asociat UBB FSEGA), Csala Dénes (Lancaster University, cadru didactic asociat UBB FSEGA), Csíki Ottó (doctorand UBB FSEGA), Nagy Bálint Zsolt (conferențiar UBB FSEGA), respectiv Rácz Béla-Gergely (lector UBB FSEGA).