Abia la începutul acestei săptămâni justiția clujeană a dispus, printr-o sentință definitivă, desființarea unui contractelor încheiate în 2012 între SC Lukmed, firma chirurgului Mihai Lucan, și INSTITUTUL CLINIC DE UROLOGIE ŞI TRANSPLANT RENAL CLUJ-NAPOCA, în conducerea căruia a fost tot Mihai Lucan. Agenția Națională de Integritate (ANI) a deschis procesul pentru că Lucan a fost incompatibil în virtutea faptului că Institutul pe care îl conducea încheia contracte cu firma care îi aparținea tot lui. Ulterior Lucan a fost trimis în judecată pentru delapidarea Institutului clujean.

În cadrul unui proces, Agenția Națională de Integritate (ANI) a cerut desființarea contractului încheiat între firma Lukmed, care aparține soților Maria și Mihai Lucan. Mihai Lucan este celebrul chirurg clujean găsit incompatibil de ANI și trimis în judecată pentru că, potrivit procurorilor, a delapidat cu o sumă fabuloasă Institutul clujean la care făcea transplanturi renale. Înainte de a fi săltat de procurori, stima de sine a chirurgului crescuse atât de mult încât umbla pe holurile Institutului de Transplant Renal îmbrăcat cu un halat pe care era inscripționat ”Dumnezeu”.

După ce Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat, definitiv și irevocabil, că medicul clujean s-a aflat în stare de incompatibilitate, Agenția Națională de Integritate a cerut în instanță desființarea contractelor încheiate între SC Lukmed, firma lui Lucan, și Institutul de Transplant Renal din Cluj Napoca începând cu 2012.

Potrivit ANI și deciziei Instanței Supreme, Lucan a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese. ”Anularea unui act administrativ are ca efect nulitatea tuturor actelor juridice ulterioare care au fost condiționate sub aspectul legalității de existența acestui act administrativ”, se arată în solicitarea inspectorilor de la Agenția de Integritate în care se cere anularea contractelor.

În replică, Lucan și reprezentanții firmei au invocat ”excepția necompetenței materiale funcționale a secției de contencios administrativ a Tribunalului Cluj, solicitând admiterea excepției și trimiterea cauzei spre justă soluționare Tribunalului Specializat Cluj, excepția lipsei calității procesuale pasive, solicitând admiterea excepției și pe cale de consecință respingerea acțiunii ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă”. Practic, ei au motivat faptul că Lucan a deținut calitatea de șef de secție până în data de 30.12.2016, iar cea de membru în Consiliul de administrație al Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca până în data de 03.01.2017. Iar la data verificărilor făcute de ANI (09.01.2017) și la data întocmirii Raportului de Evaluare (13.02.2018), relațiile cu ICUTR erau inexistente.

Potrivit procurorilor,  159 de pacienţi au plătit la spitalul doctorului între 3.000 şi 6.700 de euro pentru proceduri medicale realizate cu materialele şi aparatura institutului de stat. În plus, mulţi dintre bolnavii de la clinica particulară erau înregistraţi la stat şi spitalizaţi cu costuri mult mai mici.

Lucan șef la două capete

Contractul dintre Institut și Lukmed prevedea că pacienții care mergeau în privat, erau tratați la stat, iar serviciile medicale erau facturate către firma privată.

Potrivit motivării judecătorești, ”s-a reținut faptul că pârâtul Lucan Mihai a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, așa cum este prevăzut de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, întrucât a deținut funcția de medic șef secție Urologie, respectiv membru în Consiliu de Administrație al Institutului de Urologie și Transplant Renal Cluj Napoca, Lukmed, societate comercială la care acesta, împreună cu Lucan Maria, soția sa, au calitatea de asociați, iar Lucan Valerian Ciprian Mihai, fiul acestuia, deține funcția de administrator, s-a aflat în relații contractuale cu ICUTR Cluj Napoca, prin încheierea unui contract de furnizare de servicii medicale spitalicești și a 4 acte adiționale.

Chiar dacă în prezent pârâtul Lucan Mihai nu mai deține această funcție, acțiunea în anulare este permisă în raport de prevederile art. 23 al 2 din Legea 176/2010 , mai sus citat, și pentru aceste considerente, cât și pentru faptul că s-a reținut în mod definitiv starea de conflict de interese a pârâtului, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia.

Cum anularea unui act administrativ are ca efect nulitatea tuturor actelor juridice ulterioare care au fost condiționate sub aspectul legalității de existența acestui act administrativ, instanța va da eficiență dispozițiilor art. 23 din Legea 176/2010 și va admite acțiunea reclamantei, urmând a dispune constatarea nulității absolute a (urmează lista a cinci contracte încheiate între Lukmed și ICUTR Cluj Napoca, n.red.).

Potrivit legii care stabilește conflictul de interese, „ în cazul unui conflict de interese, dacă au legătură cu situația de conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolută”. Un alt articol stipulează că „acțiunea în constatarea nulității absolute a actelor juridice sau administrative încheiate cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese poate fi introdusă de Agenție chiar dacă persoana în cauză nu mai deține acea funcție”,  iar potrivit al. 3 , ”instanța va putea dispune motivat, pe lângă constatarea nulității absolute și repunerea părților în situația anterioară”.

Acuzat de o delapidare de un milion de euro

După ce Mihai Lucan a fost trimis în judecată pentru că ar fi delapidat ICUTR Cluj Napoca, el a declarat că, de fapt, procesul nu îl vizează pe el, ci ”medicina românească”, lăsând să se înțeleagă că este o victimă.

Chirurgul clujean a ajuns în atenția procurorilor după un denunț formulat de Emanuel Ungureanu, deputat USR. Lui Lucan i se impută că ar fi transferat în mod ilegal tehnică de la instituția pe care o conduce către clinica privată Lukmed, care îi aparține. De la acest denunț, acuzațiile nu s-au mai oprit. Medicul a fost acuzat inclusiv că ar fi făcut trafic de organe, ar fi cerut sume impresionante de bani pentru transplanturi, dar și că persoane influente ar fi beneficiat preferențial de serviciile sale. Printre pacienții lui se numără actori, politicieni și diverși oameni de afaceri influenți.

După ce afacerea medicului Lucan de la ICUTR a ajuns să fie făcută publică, Curtea de Conturi a făcut un audit la Institutul de Transplant Renal, iar prejudiciul constatat a fost de aproape 100.000 euro.

Potrivit auditului, realizat în 2018 pentru anul precedent, Institutul clujean a achitat aparatură medicală de zeci de mii de euro, tablete şi telefoane inteligente, nefolosite de medicii spitalului. Raportul mai arată că un contract încheiat cu Lukmed a îndatorat Institutul. Raportul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj, care a deschis dosar penal, deoarece s-a constatat un prejudiciu de 439.940 de lei (circa 97.000 de euro la cursul euro-leu din 2018, conform căruia 1 euro valora circa 4,5 lei – n. red.) Din 2018, dosarul se află în faza de cercetare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj, la fel ca dosarul de delapidare deschis împotriva medicului Mihai Lucan în 2017 de procurorii DIICOT.

Deci, practic, procurorii par că au pus ambele dosare la sertar

În decembrie 2017, medicul a fost reţinut şi s-a început urmărirea penală împotriva sa pentru delapidarea ICUTR cu suma de circa 5 milioane de lei (circa 1 milion de euro) în perioada 2005-2016. Alături de el au fost acuzaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat, fiul său, Valerian Ciprian Lucan şi Fofiu Sâmpetrean Dan Emil, directorul administrativ al institutului.

Procesul medicinii românești din delapidarea unui chirurg

După ce a ieșit de la primul termen al procesului în care a fost trimis în judecată pentru delapidare, chirurgul Mihai Lucan a declarat că, de fapt, nu este procesul lui, ci al ”medicinii românești”.

„Impresia mea este că procesul nu este procesul lui Mihai Lucan, Institutului de Transplant din Cluj sau a clinicii private. Este procesul medicinii româneşti. Și poate, cu ocazia asta, şi cu ajutorul dumneavoastră, trebuie relevat de fapt în ce situaţie se găseşte întreaga medicină românească. Institutul a fost parte unui sistem sanitar. Timp de 20 de ani a fost controlat, evaluat şi, dintr-o dată, în 2016 şi 2017 a devenit un element”…, a declarat Medicul Mihai Lucan, conform Gazeta de Cluj.