Magistratul Dana Gîrbovan, președintele Curții de Apel Cluj, a explicat faptul că intervenția statului în problema vaccinării ar avea sens dacă prin această procedură se protejau ceilalți membri ai societății, dar în momentul în care s-a demonstrat că și vaccinații pot transmite virusul, intervenția statului nu se mai justifică.

„Pornind de la acest drept fundamental al fiecărei persoane, de a decide asupra propriului corp, decizia de a te vaccina sau nu este una personală, pentru că implică o analiză foarte personală a riscurilor vis-a-vis de sănătatea unei persoane: îți asumi riscurile unei boli pe care o cunoști și știi cât de gravă poate fi sau îți asumi riscurile vaccinării, riscuri pe care le cunoști doar parțial”, a declarat judecătoarea Dana Gîrbovan, pentru R3media.ro.

Magistratul mai explică de ce decizia vaccinării trebuie să fie una personală, și nu una care să privească statul prin măsuri de forță.

”Având în vedere că este o chestiune care are efecte directe asupra sănătății și vieții fiecărui cetățean, este o decizie personală, nu a statului. Din punct de vedere al statului, justifică această implicare prin necesitatea de a proteja celelalte persoane, pentru că niciun drept fundamental nu este absolut dacă aduce atingere altor persoane. În momentul în care s-a dovedit că persoanele vaccinate pot să transmită virusul, deja această teorie nu mai este valabilă. Ne întoarcem la principiul dreptului de a alege liberi și complet informat despre acest aspect”, a mai declarat președintele Curții de Apel Cluj.

Nu este normal ca statul să transmită frică

Un alt subiect abordat de judecătorul clujean este frica și constrângerea adopatată de autoritățile guvernamentale, pentru a-i determina pe cei nevaccinați să se vaccineze. Un astfel de comportament este specific dictaturilor, crede Dana Gîrbovan.

„Problema (certificatului verde – n.r) care se pune este dacă este justificată și proporțională, această măsură. Se nasc o serie de întrebări legitime, care ar trebui dezbătute la nivel de societate și decidenți politici. Pentru că nu este normal doar să anunți populația și să transmiți acest sentiment de frică și constrângere. Nu acesta este rolul statului: să oblige oamenii, prin frică, să facă ceva. Acest lucru nu este specific democrațiilor, ci dictaturii. Pandemia trece, dar datele colectate rămân. Dacă rămân, în garanția cui? Ce garanție avem că datele nu vor fi folosite de stat pentru controlul cetățeanului?”, s-a întrebat judecătoarea.

În opinia președintelui Curții de Apel Cluj, cea mai mare instanță de control judiciar din România, cetățenii trebuie să lupte pentru libertățile lor, pentru că în momentul în care statul ia ceva, nu-l mai dă înapoi de bună voie.

„Se acceptă cu ușurință aceste restrângeri, care prin definiție ar trebui să fie temporare, dar istoria ne învață că nu sunt: odată ce ai pierdut un drept, o libertate, statul nu dă înapoi de bună voie. Pentru că se perpetuează atât de mult în timp, încât pare o normalitate. De-aia e normal să punem sub semnul întrebării orice ni se pare injustiție, orice pare o atingere nejustificată a libertății individuale”, a continuat judecătoarea.

coral