- Palatul Jósika din Piaţa Unirii, fosta resedinţă clujeană a principilor Transilvaniei, a fost câștigat de familia Banffy
- Procesul pentru una dintre cele mai iconice clădiri din centrul Clujului a durat aproape 25 de ani.
Lupta pentru imobilul din Piața Unirii nr.10 a început încă din 1999, când reclamanții Bojthe Cristina, Banffy Toma Ștefan Andrei, Banffy Adalbert Iosif, Banffy Fruzsina Klara și Banffy Andras Iozsef au dat în judecată Consiliul Local Cluj-Napoca și firmele Pharmafarm SA și SC Unita Turism Holding SA Timișoara și au cerut o sentința prin care să se constate faptul că a fost ilegală trecerea în proprietatea statului român, apoi la cele două societăți comerciale imobilele înscrie inițial în Cartea Funciară nr. 1203.
Cererea lor a fost respinsă de către instanță deoarece nu au făcut dovada calității lor de moștenitori ai persoanei de la care imobilul a fost preluat în temeiul Decretului 92/1950, respectiv calitatea de moștenitori după Bethlen Gyorgyne, născută Josika Paula, identică cu Bethlen Paula MARIA. Clădirea a trecut în proprietatea statului în temeiul decretului sus menționat, fiind preluat de la proprietara Josika Paula, fapt ce rezultă din împrejurarea că dreptul de proprietate al statului român astfel dobândit a fost intabulat în 1955, în timpul vieții lui Josika Paula.
După decesul proprietarilor, în 1962, potrivit testamentului, ea a lăsat ca moștenitor pe soțul ei, contele Bethlen Gyorgy. În cazul în care soțul ei nu revendica averea lăsată ori ar fi murit înaintea ei, moștenitoare a averii urma să fie verișoara sa Banffy Maria, soția lui Banffy Jozsef. Soțul defunctei Bethlen Paula a decedat în 1968, iar acesta nu a mai revendicat averea lăsată de către soția sau cel puțin imobilul din speță, așa cum prevede în testament, nici în baza dreptului comun și nici în baza unei legi speciale, astfel „că legatul făcut în favoarea soțului Bethlen Gyorgy este ineficace, respectiv caduc. Ca urmare a caducității acestui legat, produce efecte al doilea legat prevăzut în aceste testament cel făcut în favoarea verișoarei Banffy Maria”, a precizat instanța.
Reclamanții susțin că potrivit certificatului de moștenitor aflat la f.32 sunt moștenitorii acestei verișoare care a decedat în 1984. Cererea pe care au formulat-o în temeiul Legii 10/2001 și în baza prevederilor art. 4 din Legea 10/2001 face dovada acceptării succesiunii atât după mama lor, cât și după proprietatea tabulară Bethlem Paula, dreptul de opțiune succesorală putând fi exercitat și de moștenitorii succesibilului.
Foto: Palatul Jósika (Piaţa Unirii). Fosta resedinţă clujeană a principilor Transilvaniei (secolul 16), Palatul Jósika a fost refacut, în stil neoclasicist şi supraînalţat la mijlocul secolului 19 de către guvernatorul provinciei, János Jósika. De-a lungul timpului clădirea a adîpostit Cazinoul Maghiar din Cluj, Tabla Regeasca (1880-1902), Palatul de Justiţie, Curtea de Apel şi Biblioteca Facultăţii de Medicină.
Cu toate acestea, S.C Unita Turism Holding SA a cerut schimbarea hotărârii atacate în parte în sensul respingerii plângerii formulate de către cei de la Banffy. Holding SA a susținut că reclamanții apelanți nu sunt moștenitori ai fostului proprietar tabular, întrucât potrivit certificatului de moștenitor eliberat de către Notariatul de Stat al Raionului Cluj, moștenitor după defuncta Bethlen Paula Maria, decedată în 1962, este soțul ei supraviețuitor, Bethlen Gyorgy. Potrivit certificatului de moștenitor, succesiunea după proprietatea tabulară a fost dezbătută, iar moștenitor de drept este soțul, renunțătoare fiind rudele defunctei, arată Gazeta de Cluj.
„Întrucât reclamanții apelanți nu au calitate de persoane îndreptățite, solicităm respingerea apelului formulat de către aceștia. Reclamanții nu sunt îndreptățiți la restituirea imobilului, astfel încât aceștia nu pot să aibă pretenții nici cu privire la terenul și nici cu privire la construcția ce a fost inițial înscrisă în CF 1203 Cluj, în favoarea defunctei Bethlen Paula, față de care reclamanții nu au calitate de succesori legali sau testamentari. În concluzie, solicităm admiterea apelului și schimbarea hotărârii în parte în sensul respingerii plângerii formulate de reclamanți, întrucât aceștia nu au calitate de persoane îndreptățite la restituire”, a precizat SC Unita Turism Holding SA.
De asemenea, Tribunalul Cluj a obligat Primăria Cluj-Napoca să emită o nouă dispoziție motivată în temeiul Legii 10/2001 prin care să dispună restituirea în natură în favoarea reclamanților în cote egale a apartamentelor nevândute, respectiv apartamentele 3,4,6,8,10,11,16,19,20 și 7. (Reamintim că apartamentul 3 din acest imobil a fost dezmembrat în 18 apartamente cărora li s-au atribuit numerele topografice indicate în documentația de intabulare număr topografic ce constă în topograficul inițial 381 și numărul apartamentului). Mai mult decât atât, Primăria a fost obligată să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în valoare de peste 11 mii de lei.
Chiar dacă au pierdut procesul cu moștenitorii lui Banffy, autoritățile locale au fost puse, de asemenea, la plata unei taxe de 95.520 de lei, reprezentând valoarea lipsei de folosință a imobilului din Piața Unirii, cotat la peste 5 milioane de euro.
Reamintim că în Palatul Josika a funcționat, înainte de Revoluție, fostul Oficiu Județean de Turism Cluj, transformat după 1990 în SC Turism Transilvania. După privatizare, SC Unita Turism a cumpărat acțiunile de la statul român, chiar dacă în imobilul respectiv se aflau chiriași.
Inițial pe acest loc s-a aflat Casa Kakas care a adăpostit în secolul XVI principii Transilvaniei. De aici Sigismund Báthory a asistat în 1594 la execuția membrilor partidei filoturcești. Clădirea a devenit reședința lui Anton Jósika (Antal Jósika), comitele Clujului, la mijlocul secolului al XVIII-lea, clădirea având atunci doar un etaj. În 1828, clădirea a fost refăcută de János Jósika, guvernatorul Transilvaniei, căpătând înfățișarea de astăzi. Cu această ocazie clădirea a fost înălțată cu etajul II, iar etajul deasupra aripii din curte a fost ridicat ulterior, în perioada 1864-1865. La etajul I a funcționat Cazinoul maghiar din Cluj, iar în perioada 1880-1902 Tabla regească. Clădirea a mai adăpostit de-a lungul timpului Palatul de Justiție, Curtea de Apel și Biblioteca Facultății de Medicină.
Palatul aparține stilului neoclasicist. Elementul caracteristic în fațadă este porticul sobru cu coloanele dorice dublate în perete de pilaștri, susținând un amplu balcon de fier forjat. Atica poartă inscripția MDCCCXXVIII (1828), anul renovării clădirii.
Pe fațada clădirii este montată o plăcută ce amintește că: „În această clădire, unde a activat Partidul Social Democrat, a avut loc la 3 noiembrie 1918 Adunarea de Constituire a Gărzii Naționale Române din Ardeal”
