Există mai multe metode contraceptive la care poți apela atunci când vrei să eviți o sarcină nedorită, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale. Una dintre cele mai eficiente și des folosite este steriletul, un dispozitiv intrauterin, sub forma literei „T”, care se introduce în uter.[2]
Dacă și tu ești interesată de această metodă contraceptivă, continuă să citești pentru a afla tot ce trebuie să știi despre ce este și cum funcționează steriletul.
1. Există două tipuri de sterilet
Primul lucru pe care îl vei afla este că poți opta fie pentru un sterilet hormonal, fie pentru unul din cupru. Steriletul hormonal eliberează treptat hormonul levonorgestrel în interiorul uterului, contribuind la prevenirea unei sarcini nedorite prin îngroșarea mucusului cervical, subțierea mucoasei uterine și, în unele cazuri, inhibarea ovulației.
Steriletul din cupru, în schimb, eliberează în uter o cantitate mică de cupru care modifică mucusul cervical și împiedică sperma să fertilizeze ovulul. De asemenea, poate îngreuna atașarea unui ovul fertilizat de pereții uterului.[3]
2. Este foarte eficient
Indiferent de tipul de sterilet pentru care optezi, această metodă de contracepție este foarte eficientă, riscul de a rămâne însărcinată fiind mai mic de 1%. Steriletul din cupru are acțiune contraceptivă imediat după montare și poate fi folosit până la 10 ani. Steriletul hormonal poate preveni o sarcină timp de 3 până la 6 ani, în funcție de marcă.[3]
3. Poate fi montat oricând
Inserarea steriletului se poate face în orice zi a ciclului menstrual, cu condiția să nu fii însărcinată. Majoritatea medicilor recomandă însă ca acest lucru să se facă în ultimele zile ale menstruației sau imediat după finalizarea acesteia, când colul uterin este deschis.[1]
4. Pot apărea efecte secundare
Deși este o metodă contraceptivă foarte eficientă, cu puține riscuri, după montarea steriletului pot apărea anumite efecte secundare. Cele mai comune dintre acestea sunt sângerările menstruale neregulate (mai ales în primele luni). Dacă optezi pentru un sterilet din cupru, ai putea observa ca menstruațiile tale sunt mai abundente și mai dureroase. Steriletul hormonal, pe de altă parte, poate reduce volumul și durata sângerărilor vaginale, până la oprirea completă a acestora.
Alte posibile efecte secundare sunt greața, schimbările bruște de dispoziție, durerile de cap sau sensibilitatea sânilor. Mai rar, pot apărea probleme precum: expulzarea steriletului, perforarea uterului sau boala inflamatorie pelvină.[3]
5. Nu te protejează împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală
Unul dintre puținele dezavantaje ale steriletului este că nu te poate proteja de o infecție cu transmitere sexuală. Dacă ai o viață sexuală activă, cu mai mulți parteneri sexuali și vrei să reduci cât mai mult posibil riscul contractării unei astfel de infecții, este indicat să folosești în continuare și un prezervativ, chiar dacă ai sterilet.[2]
6. Are și contraindicații
Deși popular, steriletul nu este o metodă contraceptivă la care poate apela orice femeie. Lista posibilelor contraindicații include boala inflamatorie pelvină, infecțiile cu transmitere sexuală netratate, sarcina, sângerări vaginale anormale, bolile și malformațiile uterului.[3]
7. Nu afectează fertilitatea
Alegerea unui sterilet ca metodă contraceptivă nu ar trebui să-ți afecteze fertilitatea. Dacă în viitor vei decide că ești pregătită să ai copii, tot ce trebuie să faci este să îi ceri medicului ginecologul să scoată steriletul. Ciclul tău menstrual va reveni la normal după îndepărtarea acestuia și nu este necesar să aștepți înainte de a încerca să rămâi însărcinată.[1]
Ca femeie, ai la dispoziție mai multe metode contraceptive la care poți apela atunci când nu vrei să rămâi însărcinată. Steriletul este una dintre cele mai eficiente, deși, după cum am văzut mai sus, are și dezavantajele sale. Alegerea metodei pe care o folosești pentru a evita o sarcină este o decizie personală. Ține însă cont întotdeauna de recomandările medicului tău și informează-te înainte de a face o alegere.
Bibliografie:
„Birth Control and the IUD (Intrauterine Device).” WebMD, WebMD, 2007, www.webmd.com/sex/birth-control/iud-intrauterine-device. Accessed 20 Sept. 2022.
„Intrauterine Device (IUD) – Your Contraception Guide”. 2022, www.nhs.uk/conditions/contraception/iud-coil/. Accessed 20 Sept. 2022.
„The IUD (for Teens) – Nemours KidsHealth.” Kidshealth.org, 2022, kidshealth.org/en/teens/contraception-iud.html. Accessed 20 Sept. 2022.
Sursa foto: >Unsplash https://images.unsplash.com/photo-1576062710756-2b7a0ced9e2d?ixlib=rb-1.2.1&ixid=MnwxMjA3fDB8MHxwaG90by1wYWdlfHx8fGVufDB8fHx8&auto=format&fit=crop&w=773&q=80
