Femeia, în vârstă de 50 de ani – fragilă precum o vrăbiuţă – cu „ochelari” vineţi în jurul ochilor, de la loviturile încasate, aşteaptă să fie poftită în cabinetul de consultaţii al I.M.L.Cluj. Mărturiseşte că bărbatul ei, cu care s-a căsătorit la 16 ani şi cu care are doi copii mari, a înnebunit complet în ultima vreme: fiind angajat la o pălincărie, din comuna clujeană Vultureni, bea non-stop, încă din septembrie 2020, iar recent, pe 24 şi 26 ianuarie a bătut-o crunt, cu repetiţie, determinând-o de fiecare dată să ajungă la U.P.U!

Victima agresiunii, o femeie simplă, de la ţară, îmi mărturiseşte joi, 28 ianuarie, în sala de aşteptare a I.M.L.Cluj, că doreşte să-mi vorbească, pe larg, despre chinurile pe care le trăieşte în compania soţului ei, însă nu ar vrea să-şi expună cei doi copii ai săi, oameni serioşi şi aşezaţi, aşa că mă roagă să nu fac public numele ei şi al soţului.

Accept imediat, astfel că femeia începe o povestire  oripilantă:

„Avem copii mari şi nepoţi, dar lui nu-i pasă de lucrul ăsta şi bea încontinuu. Şi-a pierdut postul de la Cluj şi cam din septembrie, anul trecut, de când s-a repornit lucrul la pălincăria din zonă, tot asta face, cu mici întreruperi. Bani nu prea sunt, capătă de la proprietarii prunelor mai mult plata în natură, pălincă  – aşa că el o bea într-un ritm distrugător pentru el. A mai avut un „turneu” asemănător de băutură, cu ceva ani în urmă, dar, după ce l-am ameninţat că-l părăsesc s-a jurat la părintele din sat şi s-a oprit pentru o perioadă. Însă, acum, cel puţin în ultima săptămână n-a fost treaz deloc, astfel cred că în numai această perioadă a băut doi litri de pălincă pe zi, de 52 de grade”…

Femeia se opreşte pentru câteva secunde din relatare, mă priveşte cu o tristeţe nemărginită, după care adaugă că din acest motiv şi certurile dintre ei au început, mai ales de pe urma acceselor sale de gelozie şi eforturilor sale de a-i alunga bănuielile şi de a-i opri potfa mistuitoare de alcool.

„Prima bătaie am primit-o duminică, după ce am încercat să-l liniştesc puţin şi să-l culc, astfel că luni am fost nevoită să mă prezint la U.P.U. Cluj-Napoca, unde, după cum prevede legea, un poliţist a venit la căpătâiul meu şi apoi l-a vizitat acasă, a doua zi, ca să-l ia la întrebări. Chiar în acea zi, marţi, trebuia să mă duc împreună cu unul din copii la medicul de familie, ca să-mi scot concediu medical, dar n-am mai apucat. M-a bătut din nou – de data asta şi mai rău – de ciudă că a fost poliţistul la el şi a căpătat interdicţie pe cinci zile, fiind obligat să părăsească domiciliul conjugal şi să se mute în casa părinţilor săi, dintr-un alt sat… Aşa că am ajuns din nou la U.P.U., cu alte lovituri – puternice, dar din fericire fără să fi suferit fracturi ale craniului sau ale mâinilor, locurile unde m-a lovit mai serios. Şi acum, la îndemnul alor mei, m-am prezentat aici, la I.M.L., cu gând să-mi scot certificat medico-legal şi apoi să divorţez, în sfârşit, de el!

Mi-a spus unul dintre copii, clar de tot: „Mamă, desparte-te de tata fiindcă nu vreau să vin, curând de tot, la mormântul tău”! Aşa că e limpede, de-acum nu mai există cale de întoarcere” – adaugă, cu glas pierit, biata femeie. Nu-şi încheie fraza şi este poftită în cabinetul de consultaţii.

Se întoarce după circa o jumătate de oră, cu un certificat în care legiştii i-au recomandat circa o săptămână de îngrijiri medicale.

Apoi, pregătită de un marş lung, din poziţie drepţi, asemeni unui ostaş aceasta concluzionează:

„Asta e, l-am iubit mult, că nu degeaba m-am căsătorit cu el când aveam doar 16 ani. Însă nu mai pot continua, fiindcă omul ăsta e chitit să mă omoare – şi acum nu mă mai impresionează rugămintea lui ca să-l iert, că merge din nou la domnul părinte să facă jurământ de abstinenţă. Trebuie să mă salvez fiindcă, de anul trecut, de când şi-a pierdut slujba – din cauza pandemiei – a-nnebunit de tot”!

Acestea fiind spuse, îşi ia rămas bun şi urcă, încetişor, treptele de la subsolul instituţiei, unde se află cabinetul de consultaţii, îndreptându-se spre ieşire…