Marinela Szekely, o poștăriță din Simeria, câștigătoare a Marșului Factorilor Poștali, uimește prin modul în care se dedică meseriei și sportului. Povestea ei a fost publicată de Compania Naţională Poşta Română.
Pe un câmp pustiu, o poștăriță se antrenează intens, la nici 7 dimineața. Cu ochelarii pe nas și serioasă, foarte serioasă. Singurul spectator: o pisică galbenă. Din când în când, mai trece prin spatele ei câte un tren marfar. Poștărița face tot felul de combinații de abdomene, flotări, genuflexiuni. Ține ritmul alert, nu poate pierde nicio secundă. După antrenamente trebuie să plece la lucru. Apoi, Nela mai este mamă și soție, așa că orice clipă din zi este aur pentru ea. Marinela Szekely, zisă și Nela, are 43 de ani și de 7 ani lucrează la Oficiul Poștal din Simeria, Hunedoara.
În urmă cu o lună a câștigat Marșul Factorilor Poștali, la proba pentru femei, finala de la București. Nu i-a ajuns. Acum, Nela se antrenează pentru Salonic, Grecia. Va concura la Campionatul Balcanic Masters, proba de marș de 5000 de metri, pe 24 septembrie. Se întrece cu sportive din toate țările balcanice, la categoria de vârstă de la 35 de ani în sus.
Lucrează intensiv, de câteva luni. Totul se întâmplă la minut: dis-de-dimineață, când alții dorm, ea se antrenează o oră și jumătate, apoi își ia geanta de poștăriță și pleacă pe teren, să livreze corespondența. Mai face și acolo între 12 și 15 kilometri pe zi. Uneori, chiar și 18. După amiaza ajunge acasă, gătește, face curățenie și spală, apoi seara merge din nou la antrenamente, tot pe câmp o oră și jumătate sau, dacă plouă – în oraș, pe străzile cu pante mai abrupte. Nu mănâncă orice; doar hrană care-i dă forță și energie: cel mai mult fructe, legume și semințe. Dacă se enervează sau îi vine un gând de supărare, își spune singură: stop. Trebuie să rămână calmă, senină și liniștită. Stresul o defocusează și ratează exercițiile.
.
“Fac mobilitate, și abdomene, și flotări și multe altele, practic tot ce ține de mâini și de picioare. Apoi exersez între 5 și 7 kilometri de marș. Îmi trebuie și forță în marș, nu numai mobilitate”, ne spune Nela. Nu are un antrenor care să o urmărească, exersează de una singură. A lucrat la început cu un antrenor care i-a dat câteva sfaturi și asta a fost tot. Le-a urmat cu strictețe, ca o elevă silitoare. Și așa, cu ambiție și disciplină, Nela a reușit să urce pe podium la Marșul Factorilor Poștali în fiecare dintre cei 6 ani de când concurează. Prea greu nu i-a fost pentru că, oricum, făcea de ani de zile și arte marțiale filipineze.
.
Marșul a devenit parte din viața ei de când a urmărit, întâmplător, Campionatele Mondiale de Marș, proba de fete: “Așa am descoperit că am marșul în mine, nativ, îmi este foarte ușor să-l fac. Mișcările sunt destul de dificile. Pentru că piciorul trebuie să rămână mereu drept la sol, pasul să nu fie săltat. În același timp, trebuie să menții brațele la 90 de grade și să ții bine și legănarea șoldurilor – ele trebuie să pară, pur și simplu, fluide. Forța ți-o tragi din brațe și atunci mișcările merg, cumva, singure. Spatele și capul trebuie să rămână drepte și să nu fii încordată”.
Sport face Nela din facultate, dar ambiția de astăzi n-a avut-o întotdeauna. Timp de 11 ani nu a fost angajată nicăieri; a stat acasă să-și crească cei doi copii, Tahera Grace și Yasher Levi. Acum au împlinit 16 și 18 ani, dar până mai ieri îi plimba cu căruciorul kilometri întregi, pe străzi și prin câmp. Le arăta florile, animalele, cerul, norii, pământul. De aici și-a tras pasiunea pentru plante, pe care a transformat-o, de un an, într-o mică afacere: face creme naturiste din plante și le vinde. Un hobby care nu are nicio legătură cu Facultatea de Științe Economice pe care a absolvit-o. Nici meseria de poștăriță nu are legătură cu asta, dar zice că, pur și simplu, o iubește: “Ca postaș chiar ai libertatea de a fi tu cu tine, fără să te deranjeze nimeni și nimic. Și rămâi același om activ”.
Pentru Nela, a fi poștaș nu este doar un job. Ci un stil de viață care se îmbină perfect cu sportul și cu felul ei de a trăi iubind totul.
