News Flash:

Cand va pica Paștele în 2019

8 Aprilie 2018
758 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6519 RON (-0.0005)
USD: 3.9743 RON (-0.0021)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti

Crestinii ortodocsi si cei greco-catolici sarbatoresc, duminica, Pastele, cu o saptamana mai tarziu decat romano-catolicii si protestantii.

Daca in 2018, Invierea Domnului a fost celebrata la inceputul lunii aprilie, in 2019, Pastele ortodox va pica pe 28 aprilie, iar cel catolic pe 21 aprilie.

De ce Pastele catolic si cel ortodox se sarbatoresc la date diferite

Pastele catolic si cel ortodox nu cad in aceeasi zi decat rareori (asa cum s-a intamplat in 2014 si in 2017). Pastele catolic poate cadea in luna martie sau aprilie si niciodata in luna mai, in timp ce Pastele ortodox poate cadea in aprilie sau mai si niciodata in martie.

Calcularea datei la care crestinii sarbatoresc Pastele tine doua fenomene naturale, unul cu data fixa - echinoctiul de primavara, iar altul cu data schimbatoare - luna plina. Aceasta din urma face ca data Pastelui sa varieze in fiecare an.

Dar in plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sarbatori la catolici si ortodocsi. Biserica Catolica se raporteaza la echinoctiul de primavara dupa calendarul gregorian, in timp ce Biserica Ortodoxa calculeaza acelasi eveniment astronomic dupa calendarul iulian (pe stil vechi).

Originile sarbatorii pascale sunt legate de sarbatorile mai vechi ale renasterii naturii si ale echinoctiului de primavara. Poporul evreu marcheaza prin sarbatoarea Pastelui eliberarea din sclavie si plecarea din Egipt.

La inceputul erei noastre, in perioada in care a trait Iisus, data Pastelui iudeu (Pesah) era fixata in ziua de 14 in luna Nisan (dupa calendarul lunar), ziua cu prima Luna plina a primaverii. Nisan este prima luna a anului in calendarul asirian, iar in cel iudaic este prima luna a anului ecleziastic si a saptea luna (a opta in anii bisecti) a anului secular.

Numele de “nisan” este de origine asiro-babiloniana si inseamna “luna fericirii”. Aceasta data era dependenta de ciclul lunar (anul de 13 luni), si nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat in prezent.

Asa incat data Pastelui a fost stabilita de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, in “duminica imediat urmatoare lunii pline dupa echinoctiul de primavara’. Calculul acestei date permite stabilirea in calendar nu doar a Pastelui, ci si a altor sarbatori crestine importante.

Initial, Biserica Rasariteana si cea Apuseana sarbatoreau Pastele la aceeasi data. Dupa Marea Schisma din 1054, Biserica Crestina a fost impartita in doua - cea Apuseana sub autoritatea papei si cea Rasariteana sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

Mai tarziu, in 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia fata de calendarul astronomic (o ramanere in urma), facand trecerea la calendarul modern, ce-i poarta numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriana, pastrand in continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenta dintre cele doua calendare, care la sfarsitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat sa creasca, si dupa 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului in toate domeniile vietii publice, a facut ca si bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul Romaniei a adoptat reforma calendarului in anul 1919, cand ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfasurat la Istanbul (Constantinopol) in anul 1923 a hotarat adoptarea calendarului gregorian si in bisericile ortodoxe, ramanand insa la latitudinea fiecarei biserici ortodoxe autocefale sa aleaga momentul oportun pentru aceasta trecere.

Tot atunci s-a hotarat ca data Pastelui pentru ortodoxie sa se calculeze in continuare dupa calendarul iulian, pana cand toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitandu-se astfel diferentele liturgice din sanul Ortodoxiei.

Insa, Biserica Ortodoxa Rusa si Biserica Ortodoxa Sarba nu au adoptat calendarul gregorian. In prezent Biserica Ortodoxa Romana sarbatoreste Craciunul dupa calendarul gregorian si Pastele dupa cel iulian.

Biserica Ortodoxa Finlandeza si cea Estoniana sunt singurele biserici ortodoxe care sarbatoresc Pastele dupa calendarul gregorian.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0784 (s) | 22 queries | Mysql time :0.020495 (s)