News Flash:

Exclusiv: Nu regreta fapta, regreta ca a ajuns pe mana DNA! Citeste motivarea Tribunalului Cluj privind arestarea preventiva a lui Tunde Peter

9 Septembrie 2014
2676 Vizualizari | 0 Comentarii
Judecarea cerereii de arest preventiv a inspectorului general adjunct Tunde Peter a inceput la Tribunalul Cluj cu un mic incindent, judecatorul de drepturi si libertati refuzand aparatorului acesteia sa mai studieze dosarul. Avocatul Radu Chirita ceruse instantei sa-i mai acorde inca 25 de minute pentru a studia actele de la dosar, insa solicitarea i-a fost refuzata pe motiv ca a avut timp suficient, din moment ce participase si la audierile desfasurata la parchet. Judecatorul de drepturi si libertati a respisc si cea de a doua cere a avocatului, si anume ca instanta sa incuviinteze ca sotul inculpatei sa participe la sedinta, pe motiv ca prevederile Codului de procedura penala impun participarea doar a inculpatei si a aparatorului acesteia.



De cealalta parte procesuala, reprezentant Ministerul Public, se afla procurorul Elena Botezan, sefa DNA Cluj, care dupa ce Tunde Peter a aratat ca nu vrea sa faca nicio declaratie, a informat instanta ca nu mai are cereri de formulat.

Referitor la cererea de arest preventiv, Elena Botezan a arata ca in sarcina inculpatei se retine existenta unor probe si indicii temeinice cu privire la savarsirea infractiunii de trafic de influenta in forma continuata, constand in aceea ca, in perioada iunie, inclusiv septembrie 2014, in baza unei rezolutii infractionale unice, insa in mod repetat, a pretins si primit de la mai multi suspecti in cauza suma totala de 9.600 euro pentru ca, prin influenta de care inculpata afirma ca se bucura asupra unor cadre didactice, profesori corectori din cadrul comisiilor de evaluare la examenul de bacalaureat din cele doua sesiuni – sesiunea de vara si sesiunea de toamna - sa intervina asupra acestora, sa ii determine in notarea favorabila, prin ridicarea notei de evaluare a lucrarilor sustinute la examenul de maturitate de catre candidatii pentru care persoanele–cumparatori de influenta, suspecti in aceasta cauza, au apelat la inculpata. Astfel, se retine imprejurarea ca, de la suspectii ..., prin intermediul suspectei ..., inculpata a primit suma de 1.700 euro, in scopul aratat anterior, de la suspecta ...a pretins si primit suma de 2.200 euro, de la suspectul ...a primit suma de 1.700 euro, de la suspecta ...a pretins si primit suma de 3.400 euro si de la suspectul ...suma de 600 euro, acesta din urma intervenind doar pentru o singura proba de bacalaureat. Asa cum rezulta din probele de la dosar, fiecare din probele scrise de la examenul de bacalaureat avea un anumit tarif stabilit de catre inculpata.


Sursa foto: ziardecluj.ro

Din partea apararii, avocatul Radu Chirita a aratat faptul ca indiferent de recunoasterea facuta de catre clienta sa, legea obliga la aplicarea principiului prezumtiei de nevinovatie pana la pronuntare unei hotarari definitive, astfel incat, in viziunea acestuia, cea mai potrivita masura, tinand cont de circumstantele cauzei, este arestul la domomiciliu in locul celui preventiv. Acesta a mai sustinut in fata instantei ca daca scopul masurii ar fi sa nu se permita influentarea martorilor sau a suspectilor care nu au fost inca audiati, atunci arestul preventiv este, din punctul sau de vedere, o masura neproportionala sau o masura prea dura, si controlul judiciar sau arestul la domiciliu sunt masuri proportionale.


Dupa prezentarile facute de avocat, inspectoarea Tunde Peter, avand ultimul cuvant, a tinut sa precizeze in fata instantei faptul ca tocmai inante cu o zi de judecarea cererii arestului preventiv implinise 23 de ani de invatamant si 18 ani de inspectorat.

Instanta nu s-a lasat emotionata de vechimea in munca a lui Tunde



Dupa ascultarea expunerilor celor doua parti, Judecatorul investit cu solutionarea propunerii de arestare preventiva a constata ca in cauza, sunt intrunite conditiile legale pentru luarea acestei masurii impotriva inculpatei, avand in vedere considerentele ce urmeaza a fi expuse.
Astfel, judecatorul de drepturi si libertati retine ca in cauza exista probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpata Peter Tunde-Ilona-Csilla a savarsit fapta retinuta in sarcina sa, astfel cum aceasta a fost expusa prin propunerea formulata, sus aratata,  relevante fiind sub acest aspect  in principal.

Judecatorul a retinut cu privire la gravitatae faptei faptul ca inspectoarea Tunde Peter avea inca din lunile iunie-august 2014 intentia de a frauda partial examenului de bacalaureat organizat la Cluj-Napoca, “prin interventii in exercitarea atributiilor conferite celorlalte cadre didactice in comisiile de corectare a lucrarilor examenului de bacalaureat, pentru obtinerea pentru sine de foloase necuvenite, pana la acest moment stabilite la nivelul sumei de 9.600 euro.”

Judecatorul a mai aratat ca “Gravitatea faptei se impune a fi apreciata si prin prisma consecintelor acesteia, respectiv situatiile de inechitate generate in randul candidatilor la examenele de bacalaureat, in conditiile in care mediile obtinute la examenele de la finele studiilor liceale prezinta relevanta in accederea spre alte forme de invatamant. In plus, instituirea unui regim paralel de obtinere a bacalaureatului, prin eludarea dispozitiilor legale, contra obtinerii de beneficii materiale, chiar de catre cei chemati sa vegheze la respectarea normelor legale si metodologiei de desfasurare a examenului, pot induce in constiinta celor chemati sa-l sustina ca nu doar prin munca sustinuta pe parcursul anilor de studiu se poate promova.”

In ceea ce priveste functia pe care Tunde Peter o ocupa, judecatorul a retinut faptul ca “In ceea ce priveste circumstantele de comitere a faptei, este de retinut pe de o parte functia detinuta de inculpata – inspector general adjunct al Inspectoratului Scolar Cluj – pe care nu a ezitat sa o exercite, nu in sensul conferit de atributiile legale, ci pentru influentarea altor cadre didactice in vederea incalcarii propriilor atributii legale si, pe de alta parte, ca fapta retinuta in sarcina inculpatei se presupune a fi  fost comisa dupa indepartarea sa de la sesiunea din iunie a examenului de bacalaureat 2014 cand s-a apreciat la nivelul Ministerului Educatiei Nationale ca asupra sa planeaza suspiciuni si , cu toate acestea, in mod surprinzator,  inculpata si-a continuat activitatea ilegala si ulterior acestui moment.”
Referitor la persoana lui Tunde Peter, instanta a aratat ca aceasta, avand o experienta de peste 30 de ani in invatamant, trebuia cu atat mai putin sa se implice in activitati ilegale si sa-si dea seama de consecintele negative ale faptei sale. “In ceea ce priveste persoana inculpatei Peter Tunde-Ilona-Csilla , este adevarat ca aceasta este fara antecedente penale si ca a  desfasurat o activitate didactica de circa 30 de ani, mare parte dintre acestia in cadrul Inspectoratului Scolar Judetean Cluj, insa judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca tocmai aceste din urma aspecte, coroborat si cu varsta inculpatei, aflata in etapa unei maturitati depline, ar fi trebuit sa constituie o garantie a neimplicarii acesteia in activitati ilegale si sa asigure desfasurarea in conditii optime a examenelor de bacalaureat.”

Referindu-se la recunoasterea faptelor de coruptie din partea lui Tunde Peter, instanta a aratat faptul ca inculpata nu regreta neaparat consecintele faptei sale ci mai mult situatia juridica in care a ajuns si eventualele implicatii ce pot decurge din procesul penal. “Este  adevarat si ca inculpata a recunoscut in fata organelor judiciare invinuirea adusa , insa judecatorul apreciaza ca acesta atitudine are o mare componenta de regret pentru propria situatie juridica si eventualele consecinte personale ce vor trebui suportate si nu neaparat  fata de implicatiile sociale ale faptei retinute , care erau lesne de anticipat si anterior angrenarii in comiterea acesteia.”


In legatura cu prezumtia de nevinovatie invocata de aparatorul inculpatei, instanta a mai arata ca aplicarea masuri arestului preventiv nu incalca cu nimic principiul mai sus mentionat, de acesta beneficiind toate persoanele implicate in procedurile judiciare penale pana la dispunerea fata de acestea a unei hotarari penale definitive pe fondul cauzei.

In replica la observatia facuta de catre avocatul inculpatei, care arata ca aplicarea arestului preventiv pentru tulburarea linistii publice se impune cu precadere in cazurile de violenta sau a celor in care sunt implicati cunoscuti interlopi, instanta a arata ca tulburarea in cauza de fata este produsa prin “afectarea unui intreg sistem- de invatamant, judiciar , din administratie, etc- cu multiple consecinte in plan social”, astfel incat masura se impune.


In considerarea celor mai sus aratate, instanta a ajuns la concluzia ca masura arestului se impune fata de inspetorul scolar Tunde Peter, astfel incat a dispus admiterea propunerii arestului preventiv pentru 30 de zile.


Vezi mai jos intreaga motivare:

R O M A N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECTIA PENALA
Dosar nr. 4808/117/2014
Cod operator de date cu caracter personal: 3184

INCHEIERE PENALA nr. 216/C/2014
Sedinta camerei de consiliu din data de 02 septembrie 2014
Instanta constituita din:
Judecator de drepturi si libertati: RAMONA MORNAILA
Grefier: MIRELA STINGACI

Pe rol se afla solutionarea propunerii de arestare preventiva a inculpatei PETER TUNDE-ILONA-CSILLA, formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Cluj, inculpata fiind cercetata pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta in forma continuata, prev. de art. 291 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 C.pen.
La apelul nominal facut in sedinta din camera de consiliu se prezinta inculpata Peter Tunde-Ilona-Csilla, personal, aflata in stare de retinere si asistata de aparatori alesi, av. Radu Chirita si av. Bejenaru Mihai-Dragos, ambii cu imputerniciri avocatiale depuse la dosar.
Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Cluj este reprezentat prin procuror ELENA BOTEZAN.
Procedura de citare este legal indeplinita.
    S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care,
Judecatorul de drepturi si libertati intreaba participantii daca au cereri de formulat.
Aparatorul ales al inculpatei solicita judecatorului de drepturi si libertati sa i se acorde posibilitatea de a studia dosarul inca 25 de minute, intrucat nu a reusit sa il parcurga integral. De asemenea, solicita sa se permita sotului inculpatei sa asiste la dezbateri, intrucat acestia nu s-au vazut din cursul de ieri, iar la acest moment doreste sa fie alaturi de inculpata.
Judecatorul de drepturi si libertati respinge solicitarea aparatorului inculpatei, apreciind ca timpul acordat pentru studierea dosarului, respectiv circa o ora, a fost suficient, avand in vedere ca a participat si la audierile desfasurate la parchet. Cu privire la cea de-a doua solicitare, judecatorul o respinge, in scopul solicitat existand alte mijloace, iar la sedinta camerei de consiliu, codul de procedura penala prevede ca se impune participarea doar a inculpatei, a aparatorilor acesteia si altor participanti.
In continuare, constatand lipa actului de identitate al inculpatei, judecatorul procedeaza la identificarea acesteia stabilind ca datele prezentate de inculpata corespund celor inscrise in extrasul din baza de date a Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, pentru uzul oficial.
In conformitate cu dispozitiile art. 225 alin. (8) rap. la art. 83 si art. 210 alin. 1 C. proc. pen., judecatorul de drepturi si libertati aduce la cunostinta inculpatei obiectul sesizarii si motivul prezentei sale in instanta, faptele care formeaza obiectul cauzei si incadrarea lor juridica, respectiv faptul ca Parchetul de pe langa I.C.C.C.J – D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj a solicitat luarea masurii arestarii preventive pe o durata de 30 de zile. De asemenea, i se aduce la cunostinta dreptul de a fi asistata de un aparator, drept materializat prin prezentarea aparatorilor alesi, precum si faptul ca in procedura arestarii preventive este obligatorie ascultarea sa, ascultare care se circumscrie dreptului procesual prevazut de art. 225 alin. 8 C.pr.pen., respectiv poate uza de dreptul la tacere sau de dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i-se totodata atentia ca tot ceea ce declara va putea fi folosit si impotriva sa.
    Judecatorul de drepturi si libertati intreaba inculpata daca doreste sa dea declaratie.
Inculpata Peter Tunde-Ilona-Csilla, dupa consultarea cu aparatorul ales,  arata ca nu doreste sa dea declaratie, iar ceea ce are de spus in aceasta procedura va spune cu ocazia acordarii ultimului cuvant.
Judecatorul intreaba participantii daca mai au cereri de formulat prealabile acordarii cuvantului in dezbaterea propunerii de arestare preventiva.
Reprezentanta Ministerului Public – D.N.A. si aparatorii inculpatei arata ca nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, se acorda cuvantul in dezbaterea propunerii de arestare preventiva a inculpatei.
Reprezentanta Ministerului Public – D.N.A., avand cuvantul, in temeiul art. 223, art. 224 rap. la art. 202 C.pr.pen., sustine referatul cu propunerea de luare a masurii arestului preventiv fata de inculpata Peter Tunde-Ilona-Csilla, pentru o durata de 30 de zile, incepand cu data de 02.09.2014 si pana la data de 01.10.2014.
Precizeaza faptul ca, in sarcina inculpatei se retine existenta unor probe si indicii temeinice cu privire la savarsirea infractiunii de trafic de influenta in forma continuata, constand in aceea ca, in perioada iunie, inclusiv septembrie 2014, in baza unei rezolutii infractionale unice, insa in mod repetat, a pretins si primit de la mai multi suspecti in cauza suma totala de 9.600 euro pentru ca, prin influenta de care inculpata afirma ca se bucura asupra unor cadre didactice, profesori corectori din cadrul comisiilor de evaluare la examenul de bacalaureat din cele doua sesiuni – sesiunea de vara si sesiunea de toamna - sa intervina asupra acestora, sa ii determine in notarea favorabila, prin ridicarea notei de evaluare a lucrarilor sustinute la examenul de maturitate de catre candidatii pentru care persoanele–cumparatori de influenta, suspecti in aceasta cauza, au apelat la inculpata. Astfel, se retine imprejurarea ca, de la suspectii ..., prin intermediul suspectei ..., inculpata a primit suma de 1.700 euro, in scopul aratat anterior, de la suspecta ...a pretins si primit suma de 2.200 euro, de la suspectul ...a primit suma de 1.700 euro, de la suspecta ...a pretins si primit suma de 3.400 euro si de la suspectul ...suma de 600 euro, acesta din urma intervenind doar pentru o singura proba de bacalaureat. Asa cum rezulta din probele de la dosar, fiecare din probele scrise de la examenul de bacalaureat avea un anumit tarif stabilit de catre inculpata.
Invedereaza faptul ca se retine existenta unui mecanism de fraudare bine pus la punct de catre inculpata, prin instruirea persoanelor care au participat la acest examen, pentru inserarea in lucrarile de bacalaureat a unor parole necesare pentru identificarea lucrarilor in etapa de corectare si inainte de desecretizarea lor, tocmai pentru a fi notate favorabil si sa nu fie nevoie sa se intervina la contestare, si apoi comunicarea, dupa iesirea din examen, printr-un sms transmis inculpatei a numarului de pagini scrise, tot pentru aceasta usurinta a identificarii lucrarilor.
In ce priveste activitatea desfasurata in cursul zilei de ieri, 01.09.2014, arata ca din probele de la dosar, inculpata a pretins de la suspecta ...suma de 2.200 euro pe care a primit-o in doua transe, o prima transa de 1.200 euro in august 2014, in biroul inculpatei, iar in cursul zilei de ieri inculpata a primit tot in biroul sau de la Inspectoratul Scolar Cluj suma de 1.000 euro, imediat dupa ce s-a primit aceasta suma de bani intervenind organele de urmarire penala, s-a realizat perchezitia, suma a fost identificata si s-au intocmit documentele procedurale in acest sens. …
In continuare arata ca probatiunea mai pune in evidenta implicarea inculpatei in fraudarea examenelor de definitivat si titularizare sustinute in cursul lunii iulie 2014 de cadrele didactice, masurile de supraveghere tehnica care au fost autorizate in cauza si care au fost exploatate si conservate la dosarul de urmarire penala surprinzand un mecanism similar de comunicare prin sms, coduri, parole, pentru a fi inserate in lucrarile de examen de catre candidatii-profesori, cu precizarea ca aceste elemente noi se impun a fi investigate. Astfel cum a precizat anterior, arata ca inculpata a recunoscut faptele, existand si marturii depuse de catre suspectii ...sau ..., care recunosc starea de fapt pe care a descris-o, sumele de bani pretinse si remise inculpatei, precum si toate intelegerile ce au avut loc intre acestea.
In ce priveste intemeierea in drept a propunerii de arestare preventiva, considera ca sunt intrunite conditiile prev. de art. 223 alin. 1 C.pr.pen. ce impune existe unor probe apte sa sustina suspiciunea rezonabila privind existenta faptei imputate inculpatei, imprejurarile in care au fost comise, forma de vinovatie, astfel ca un observator impartial ar putea concluziona asupra caracterului rezonabil si intemeiat al acuzatiilor ce i-au fost aduse. De asemenea, apreciaza ca sunt indeplinite conditiile prev. de art. 223 alin. 3 C.pr.pen., infractiunea de coruptie retinuta in sarcina inculpatei, respectiv traficul de influenta, se comite cu intentie si pentru care legea prevede o pedeapsa cu inchisoarea de 5 ani sau mai mare.
Considera ca probele administrate pana la acest moment atesta o conduita incompatibila cu functia detinuta de inculpata, constand in grave si repetate incalcari ale prevederilor legale, precum si a deontologiei profesionale, prin ingerinte ale inculpatei, repetat si insistente, in activitatea colegilor, profesorilor, in exercitarea atributiilor de catre aceste cadre didactice, cu prilejul evaluarii lucrarilor din examenul de maturitate al bacalaureatului, conduita la care inculpata a recurs pentru a obtine foloase materiale. Vorbim de un cadru didactic cu foarte multa experienta si care, de foarte multi ani, are o functie de conducere, si care se bucura de influenta, de trecere si de respect in randul colegilor sai, si care a profitat de aceasta situatie.
Totodata, precizeaza faptul ca, in cursul investigatiilor efectuate in acest dosar, si, de altfel, …, la debutul primei sesiuni de bacalaureat aceasta a fost suspectata de implicare in fraudarea bacalaureatului, fiind luata fata de aceasta o masura administrativa de insusi ministrul educatiei, care a emis un ordin prin care inculpata a fost indepartata din comisia de examen de la acea vreme. De asemenea, arata ca i s-a transmis de la nivelul ministerului ca masura a fost luata pentru a se evita ca ea sa dea „cu subsemnatul la o institutie cu numele format din 3 litere”, cu referire evidenta la Directia Nationala Anticoruptie. Apreciaza ca inculpatei i s-a tras un semnal de alarma, pe care aceasta nu l-a inteles, nu a constituit un factor inhibitor aceasta masura administrativa, si si-a continuat activitatea infractionala, ceea ce denota o prea multa usurinta pe care o manifesta in raport de normele legale, increderea pe care inculpata o avea cand comitea astfel de fapte, mecanismul pe care si l-a construit, mecanism care a fost stopat prin interventia organelor de urmarire penala.
In concluzie, solicita admiterea propunerii de luare a masurii arestului preventive fata de inculpata.
 Aparatorul ales al inculpatei, av. Radu Chirita, solicita, in principal, respingerea propunerii formulata, iar in subsidiar sa se ia fata de inculpata o alta masura preventiva, in principal arestul la domiciliu, in opinia sa aceasta masura fiind cea mai apropiata de arestul preventiv, insa, daca judecatorul apreciaza ca masura controlului judiciar este potrivita, nu se opune luarii acesteia.
Indiferent de recunoasterea facuta ieri de catre inculpata in fata procurorului, in opinia sa aceasta este tot nevinovata pana la sfarsitul cauzei, intrucat legea ne obliga sa o consideram ca fiind nevinovata. In consecinta, fara a nega faptul ca in dosar exista probe din care rezulta presupunerea rezonabila ca s-a comis o infractiune, arata ca din propunerea scrisa si din argumentatia orala a Ministerului Public nu reiese care este scopul masurii preventive, si nu punitive, a carei aplicare se solicita astazi. Din punctul sau de vedere, argumentele aduse ar justifica o solicitare de aplicare  a unei pedepsei, iar nu a unei masuri preventive ceruta de necesitatile unei anchete. Considera ca necesitatile anchetei reclama luarea arestului preventiv atunci cand ar exista o tulburare a ordinii publice, daca propunerea s-ar intemeia pe disp. art. 223C.pr.pen. Din acest punct de vedere, chiar daca nu s-au facut mentiuni, apreciaza ca nu exista o necesitate a anchetei care sa impuna astazi arestul preventiv, putandu-se dispune eventual controlul judiciar. De asemenea, apreciaza ca este rezonabil a se impune inculpatei sa ia legatura cu alte persoane implicate, intr-o forma sau alta, in acest dosar ca si martori sau ca si suspecti, putandu-se justifica o necesitate din acest punct de vedere, insa pentru a se stabili o astfel de interdictie este suficient controlul judiciar sau arestul la domiciliu, nefiind necesar arestul preventiv, pentru ca legea ne obliga sa luam o masura intr-un anumit scop, respectiv o masura proportionala cu scopul urmarit.
Sub acest aspect, arata ca, daca scopul masurii ar fi sa nu se permita influentarea martorilor sau a suspectilor care nu au fost inca audiati, atunci arestul preventiv este, din punctul sau de vedere, o masura neproportionala sau o masura prea dura, si controlul judiciar sau arestul la domiciliu sunt masuri proportionale.
Raportat la o eventuala justificare a arestului preventiv datorata unei tulburari a ordinii publice, mentioneaza ca aceasta tulburare se raporteaza, potrivit art. 223 C.pr.pen., nu doar la fapta comisa si la gravitatea ei, ci si la alte criterii despre care nu se face nicio mentiune in propunerea Parchetului, respectiv tulburarea trebuie raportata si la persoana inculpatei si la anturaj. Referitor la persoana inculpatei, considera ca trebuie avut in vedere un detaliu extrem de important, si anume faptul ca aceasta a recunoscut nu doar faptele in raport de care s-a inceput urmarirea penala si care i-au fost aduse la cunostinta, ci si fapte care nu faceau obiectul acestui dosar, inculpata dand declaratii si cu privire la alte doua elemente materiale ale infractiunii de trafic de influenta in raport de care nu a fost intrebata, nu i s-au adus la cunostinta. De aici rezulta ca inculpata, acceptand sa spuna cele petrecute, asa cum au fost, nu doar cele care i s-au reprosat ieri, ci si aspecte suplimentare, a facut un prim pas spre scopul pe care il urmareste legea penala. Din punct de vedere al aprecierilor legate de persoana, atunci cand alegem masura arestului preventiv, considera ca trebuie observata si atitudinea persoanei in faza de urmarire penala, iar sub acest aspect solicita sa se constate atitudinea inculpatei Peter, care a fost foarte cooperanta, a raspuns la toate intrebarile si a dat declaratii cu privire la fapte care erau necunoscute.
Referitor la argumentele orale ale reprezentantei DNA, cu privire la existenta si a altor fapte de acelasi tip legate de examenul de bacalaureat sau legate de alte examene din perioada iulie-august 2014, solicita sa se constate ca, in raport de acele fapte cu privire la care se sustine ca exista probe si indicii ca s-ar fi comis, nu s-a inceput urmarirea penala si, in consecinta, putem spune ca ne aflam intr-o situatie cel putin bizara. Astfel, fie exista probe si indicii, caz in care se pune intrebarea de ce nu s-a inceput urmarirea penala si pentru acele fapte, iar inculpata nu a fost intrebata si cu privire la acele fapte si nu i s-a luat o declaratie in legatura cu acestea, fie acele probe si indicii nu exista, caz in care nu se poate dispune arestare. Cu privire la prima situatie nu se poate dispune arestarea preventiva pentru o fapta pentru care nu s-a inceput urmarirea penala. De asemenea, arata ca este imposibil ca inculpata sa se apere de fapte de care nu a fost acuzata si, de asemenea, judecatorul de drepturi si libertati se afla in imposibilitate de a lua, nu doar masura arestului preventiv, ci si orice alta masura preventiva, raportat la fapte pentru care nu s-a inceput urmarirea penala, chiar daca faptele respective constituie elemente materiale ale unei eventuale singure infractiuni.
In continuare, arata ca trebuie vazut la acest moment daca ne aflam intr-o situatie exceptionala sau nu, asa cum prevede art. 9 C.pr.pen., care arata ca masura preventiva se dispune doar in mod exceptional si doar in cazurile si in conditiile prevazute de lege. In opinia sa, nu ne aflam intr-o situatie exceptionala, ci intr-o situatie comuna. Imprejurarea ca exista la dosar probe ca o persoana a savarsit o infractiune, …, nu conduce la o ipoteza exceptionala care sa justifice o masura asa de dura precum arestarea preventiva. Considera ca o masura mai usoara este mult mai aproape de necesitatea si proportionalitatea pe care le cere legea. Din acest punct de vedere, solicita a se observa faptul ca prevederile art. 218 C.pr.pen., care reglementeaza arestul la domiciliu, trimit la art. 223 C.pr.pen., conditiile care trebuie indeplinite fiind aceleasi si, in consecinta, daca se constata indeplinirea doar a conditiilor art. 223 C.pr.pen. nu este suficient pentru a admite in totalitate propunerea formulata de Parchet, aceste conditii fiind suficiente insa si pentru a se dispune arestul la domiciliu.
Considera ca diferenta dintre cele doua masuri preventive privative de libertate nu trebuie facuta raportandu-ne doar la gravitatea faptei, ci la acele criterii privind persoana, arestul la domiciliu fiind introdusa in cod pentru a scoate o persoana prezumata vinovata din mediul penitenciar. Arestul preventiv trebuie sa ramana, dupa parerea sa, o masura exceptionala, pentru persoane din categoria interlopilor, persoane care prin ei insisi prezinta pericol pentru ordinea publica, iar arestul la domiciliu sa fie o masura preventiva pentru acele persoane care au cauzat o tulburare pentru ordinea publica, dar nu prin persoana lor, ci prin fapta pe care au comis-o. Arata ca diferenta dintre cele doua masuri preventive rezulta dintr-o hotarare a Curtii Europene pronuntata la 01.07.2014, respectiv in cauza Simon c. Romaniei, unde, la paragraful 39, se spune ca tulburarea pentru ordinea publica trebuie sa rezulte nu din fapta comisa, ci din lasarea in libertate a acelei persoane. Apreciaza ca, daca s-ar dispune fata de inculpata, la acest moment, masura arestului la domiciliu sau controlul judiciar nu s-ar tulbura cu nimic ordinea publica.
In concluzie, solicita sa se dispuna respingerea propunerii de arestare preventiva si sa se ia fata de inculpata fie masura arestului la domiciliu, fie masura controlului judiciar.
Inculpata Peter Tunde-Ilona-Csilla, avand ultimul cuvant, invedereaza faptul ca in cursul zilei de ieri a implinit 23 de ani de invatamant si 18 ani de inspectorat, ….
JUDECATOR DE DREPTURI SI LIBERTATI,

Prin propunerea  inregistrata pe rolul acestei instante sub numarul de mai sus, Ministerul  Public- Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia  Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial  Cluj a solicitat, in conformitate cu prev. art.223 al. 2 C.pr.pen. rap. la art. 202 al. 1 si 3 C.p.pen. si art. 224 C.p.pen., luarea masurii arestarii preventive fata de inculpata                 PETER TUNDE ILONA CSILLA, inspector scolar general adjunct in cadrul Inspectoratului Scolar Judetean Cluj, pentru savarsirea infractiunii  de  trafic de influenta in forma continuata prev. de art. 291 Cod penal raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod , pentru o durata de 30 de zile, cu incepere din data de 2 septembrie  2014.
Prin propunerea de arestare preventiva formulata s-a aratat in esenta ca in prezenta cauza se constata existenta indiciilor si probelor concrete privind savarsirea de catre inculpata  Peter Tunde Ilona Csilla, inspector scolar general adjunct in cadrul Inspectoratului Scolar Cluj, a infractiunii de trafic de influenta comisa in forma continuata constand prin aceea ca, in perioada  iunie-septembrie 2014, cu prilejul celor doua sesiuni ale examenului de bacalaureat, a pretins si primit de la suspectii ... (prin intermediul suspectei ...), ..., ..., ...,  ... suma totala de 9.600 euro, pentru ca, prin influenta de care se bucura la profesori-membri in comisiile de evaluare de la examenele de bacalaureat din sesiunile de vara si toamna 2014, sa intervina asupra acestora si sa determine la exercitarea de o anumita maniera a atributiilor cu care au fost investiti in respectivele comisii, respectiv la notarea superioara a lucrarilor unor candidati pentru a le asigura promovarea examenelor.
          Astfel, pentru a inlesni promovarea examenelor prin frauda, s-a aratat ca inculpata Peter Tunde Ilona Csilla  a instruit apartinatorii elevilor candidati ce s-au prezentat la examenele scrise de bacalaureat sa fie inserate in lucrari anumite „parole” de recunoastere a acestora notate pe pagina 3 a fiecarei lucrari scrise, iar la iesirea din examen sa-i fie comunicate, prin sms, numarul de pagini de la fiecare testare. Scopul acestor parole era de a facilita identificarea lucrarilor anterior corectarii tocmai pentru a putea fi corectate prin evaluarea superioara a continutului, anterior desigilarii coltului secretizat si prin acest fel sa se realizeze promovarea examenelor.
         Acest gen de intelegeri le-ar fi  stabilit inculpata Peter Tunde Ilona Csilla cu suspectii ...(ce a intervenit pentru fraudarea examenelor sustinute fiul acesteia, numitul ...si de catre candidatul ...) de la care a pretins si primit suma de 3400 euro, ... (ce a intermediat cumpararea influentei de catre suspectul ... pentru fiul acestuia, candidatul ...) de la care a pretins si primit suma de 1700 euro, ...(ce a intervenit pentru fraudarea examenelor  pentru fiica sa, candidata ...) de la care a pretins si primit suma de 2200 euro, ... (ce a intervenit pentru fraudarea examenelor in favoarea fiul sau, ...) de la care a pretins si primit suma de 1700 euro, ...(ce a intervenit pentru fraudarea examenelor in favoarea fiicei sale ...) de la care a pretins si primit suma de 600 euro.
             De asemenea, s-a aratat ca in cauza exista date si indicii ca sume similare au fost pretinse si primite de inculpata Peter Tunde Ilona Csilla si de la alte persoane, in ambele sesiuni ale bacalaureatului din acest an, tot pentru interventii in vederea notarii favorabile a lucrarilor unor candidati…, cauza penala fiind abia la debutul sau…


Analizand propunerea formulata, in raport cu actele dosarului de urmarire penala si cu dispozitiile legale in materie, instanta retine urmatoarele:
 Prin Ordonanta cu nr.86 /p/2014 din data de 26.06.2014, s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem, pentru infractiunea de luare de mita prev. de art. 289 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 iar prin ordonanta cu acelasi numar din data de 11 iulie 2014 s-a dispus extinderea urmaririi penale in rem  si pentru infractiunea de trafic de influenta prev. de art. 291 C.pen  rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.35 al.1 C.pen. respectiv cumparare de influenta prev. de art. 292 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Prin ordonanta cu numarul 86/p/2014  din data de 01 septembrie 2014 s-a dispus continuarea urmaririi penale  fata de suspecta Peter Tunde Ilona Csilla , alaturi de alti suspecti, cu privire la infractiunea de trafic de influenta prev. de art. 291 C.pen  rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.35 al.1 C.pen.
Prin ordonanta din data de 01 septembrie 2014 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpata Peter Tunde Ilona Csilla , cu privire la infractiunea de trafic de influenta prev. de art. 291 C.pen  rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.35 al.1 C.pen. iar la aceeasi data s-a dispus retinerea sa pentru o perioada de 24 de ore, incepand cu data de 01.09.2014 ora 18,00 si pana la data de 02.09.2014 ora 18,00.
Sesizat cu prezenta propunere de arestare preventiva, judecatorul de drepturi si libertati retine ca, potrivit art. 202 alin. (1) C.p.pen., „masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni.”
Potrivit alin. (3) al art. 202 C. proc. pen., “orice masura preventiva trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse persoanei fata de care este luata si necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia”.
Propunerea de arestare preventiva a fost motivata prin aceea ca inculpatul se afla in situatia prevazuta de art.223 al. 2 C.pr.pen., deoarece din probele administrate rezulta suspiciunea rezonabila ca acesta a savarsit o infractiune intentionata contra vietii  iar lasarea sa in libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.
Intr-adevar, conform art. 223 alin. (2) C.pr.pen., „masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata si daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca acesta a savarsit o infractiune intentionata contra vietii, o infractiune prin care s-a cauzat vatamarea corporala sau moartea unei persoane, o infractiune contra securitatii nationale prevazuta de Codul penal si alte legi speciale, o infractiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, santaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscala, ultraj, ultraj judiciar, o infractiune de coruptie, o infractiune savarsita prin mijloace de comunicare electronica sau o alta infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani ori mai mare si, pe baza evaluarii gravitatii faptei, a modului si a circumstantelor de comitere a acesteia, a anturajului si a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor imprejurari privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.”
    Judecatorul investit cu solutionarea propunerii de arestare preventiva constata ca, in cauza, sunt intrunite conditiile legale pentru luarea acestei masurii impotriva inculpatei, avand in vedere considerentele ce urmeaza a fi expuse.
Astfel, judecatorul de drepturi si libertati retine ca in cauza exista probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpata Peter Tunde-Ilona-Csilla a savarsit fapta retinuta in sarcina sa, astfel cum aceasta a fost expusa prin propunerea formulata, sus aratata,  relevante fiind sub acest aspect  in principal …
In ceea ce priveste necesitatea privarii de libertate a inculpatei pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica,  judecatorul de drepturi si libertati retine ca in acest sens, art. 223 alin. 2 C.p.pen. stabileste criteriile ce trebuie avute in vedere pentru stabilirea starii de pericol pentru ordinea publica respectiv, gravitatea faptei, modul si circumstantele de comitere a acesteia, anturajul si mediului din care inculpatul provine,  antecedentele  penale si alte  imprejurari privitoare la persoana acestuia.
In privinta faptei savarsite, gravitatea acesteia este evidenta si se desprinde atat din norma de incriminare, respectiv analizand pedeapsa prevazuta de legea penala, cat si din analiza concreta a modului de savarsire, inculpata Peter Tunde-Ilona-Csilla actionand in mod repetat pe parcursul lunilor iunie – august 2014 in vederea fraudarii partiale a examenului de bacalaureat organizat la nivelul municipiului Cluj-Napoca, prin interventii in exercitarea atributiilor conferite celorlalte cadre didactice in comisiile de corectare a lucrarilor examenului de bacalaureat, pentru obtinerea pentru sine de foloase necuvenite, pana la acest moment stabilite la nivelul sumei de 9.600 euro. Gravitatea faptei se impune a fi apreciata si prin prisma consecintelor acesteia, respectiv situatiile de inechitate generate in randul candidatilor la examenele de bacalaureat, in conditiile in care mediile obtinute la examenele de la finele studiilor liceale prezinta relevanta in accederea spre alte forme de invatamant. In plus, instituirea unui regim paralel de obtinere a bacalaureatului, prin eludarea dispozitiilor legale, contra obtinerii de beneficii materiale, chiar de catre cei chemati sa vegheze la respectarea normelor legale si metodologiei de desfasurare a examenului, pot induce in constiinta celor chemati sa-l sustina ca nu doar prin munca sustinuta pe parcursul anilor de studiu se poate promova.
    In ceea ce priveste circumstantele de comitere a faptei, este de retinut pe de o parte functia detinuta de inculpata – inspector general adjunct al Inspectoratului Scolar Cluj – pe care nu a ezitat sa o exercite, nu in sensul conferit de atributiile legale, ci pentru influentarea altor cadre didactice in vederea incalcarii propriilor atributii legale si, pe de alta parte, ca fapta retinuta in sarcina inculpatei se presupune a fi  fost comisa dupa indepartarea sa de la sesiunea din iunie a examenului de bacalaureat 2014 cand s-a apreciat la nivelul Ministerului Educatiei Nationale ca asupra sa planeaza suspiciuni si , cu toate acestea, in mod surprinzator,  inculpata si-a continuat activitatea ilegala si ulterior acestui moment.
    In ceea ce priveste persoana inculpatei Peter Tunde-Ilona-Csilla , este adevarat ca aceasta este fara antecedente penale si ca a  desfasurat o activitate didactica de circa 30 de ani, mare parte dintre acestia in cadrul Inspectoratului Scolar Judetean Cluj, insa judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca tocmai aceste din urma aspecte, coroborat si cu varsta inculpatei, aflata in etapa unei maturitati depline, ar fi trebuit sa constituie o garantie a neimplicarii acesteia in activitati ilegale si sa asigure desfasurarea in conditii optime a examenelor de bacalaureat. Este  adevarat si ca inculpata a recunoscut in fata organelor judiciare invinuirea adusa , insa judecatorul apreciaza ca acesta atitudine are o mare componenta de regret pentru propria situatie juridica si eventualele consecinte personale ce vor trebui suportate si nu neaparat  fata de implicatiile sociale ale faptei retinute , care erau lesne de anticipat si anterior angrenarii in comiterea acesteia.
    In ceea ce priveste sustinerile inculpatei Peter Tunde-Ilona-Csilla in aparare, realizate prin aparatorul ales, legate de suficienta altor masuri preventive – control judiciar ori arest la domiciliu – pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca la acest moment procesual acestea nu pot fi impartasite.
Astfel, este de retinut ca dispunerea masurii arestarii preventive, ca de altfel a oricarei masuri preventive, nu are legatura cu prezumtia de nevinovatie, de aceasta din urma beneficiind toate persoanele implicate in procedurile judiciare penale pana la dispunerea fata de acestea a unei hotarari penale definitive pe fondul cauzei. Dispunerea masurii preventive are scopurile expres prevazute de art. 202 alin. 1 C.pr.pen. iar persoana fata de care se afla in curs o masura preventiva beneficiaza in continuare de prezumtia de nevinovatie expres prevazuta de art. 4 C.pr.pen. In acelasi sens este si jurispridenta CEDO care a aratat ca dispunerea starii de detentie poate fi justificata, intr-un caz concret, daca exista indicii precise in sensul unei necesitati reale si de interes public care, in pofida prezumtiei de nevinovatie, prevaleaza asupra regulilor privind libertatea individuala.
    In ceea ce priveste sustinerile apararii legate de imprejurarea ca nu s-au invocat care ar fi necesitatile anchetei ce ar determina arestul preventiv ori care este tulburarea ordinii publice generata prin lasarea in libertate a inculpatei, judecatorul de drepturi si libertati retine pe de o parte ca astfel de necesitati exista in conditiile in care, in mod evident, ancheta penala se afla intr-un studiu incipient, …. Or, in acest context, privarea de libertate a inculpatei apare ca fiind necesara, avand in vedere atitudinea acesteia anterior demararii prezentelor proceduri care a dovedit ca nu ezita sa-si foloseasca influenta si stima de care se bucura in randul colegilor, dar si ascendentul conferit de functia detinuta, pentru atingerea propriilor interese, contrare dispozitiilor legale.Nu poate fi vorba de retinere a unor astfel de fapte in sarcina inculpatei, la acest moment procesual, astfel cum s-a invocat in aparare, in conditiile in care fata de acestea nu s-au parcurs procedurile judiciare obligatorii insa nici nu se poate ignora stadiul anchetei si in ce masura ceea ce se prefigureaza a se cerceta poate fi influentat prin lasare in stare de libertate a inculpatei.
In ceea ce priveste tulburarea linistii publice, in opinia judecatorului de drepturi si libertati este eronat a aprecia, astfel cum apararea a sustinut, ca dispunerea masurilor preventive se impune cu predilectie in cauzele in care s-au comis fapte cu violenta ori a interlopilor , fiindca doar in aceste situatii ordinea publica ar putea fi tulburata. Sintagma „ tulburarea ordinii publice” desemneaza o stare ce ar putea periclita in viitor, in cazul lasarii in libertate a inculpatilor, normala desfasurare a relatiilor sociale ce constituie obiectul juridic al infractiunii de care acesta este  acuzat. Intr-adevar, in cauzele invocate ordinea publica este profund tulburata prin revolta perceputa in urma unor fapte violente comise insa, si in cazul infractiunii de coruptie, exista o identica tulburare a ordinii publice, prin afectarea unui intreg sistem- de invatamant, judiciar , din administratie, etc- cu multiple consecinte in plan social.
    In fine, in vederea respectarii criteriului proportionalitatii masurii preventive a arestului preventiv cu gravitatea acuzatiei aduse, este de adaugat si indrazneala de care a dat dovada inculpata Peter Tunde-Ilona-Csilla, care, in acest context general de lupta constata impotriva coruptiei, altfel interes mediatizata, si in contextul concret de indepartare a acesteia de la sesiunea din iunie 2014 a examenului de bacalaureat, pe cale ierarhica, ocazie cu care a fost avertizata ca s-ar putea sa fie chemata sa dea explicatii „la o institutie cu numele format din trei litere”, aceasta a perseverat in activitatea ilegala, aspect ce denota opinia judecatorului obisnuinta in implicarea de fapte similare, un exercitiu clar si atent realizat a acestui tip de comportament in afara normelor legale si de  deontologie profesionala. Or, aceste aspecte coroborat cu toate celelalte criterii enumerate in art. 223 alin.2 C.p.p., si expuse in concret anterior, formeaza judecatorului de drepturi si libertati  convingerea ca doar masura arestului preventiv este proportionala si necesara pentru realizarea scopului dispunerii masurilor preventive, celelalte masuri preventive solicitate de aparare aparand ca insuficienta in atingerea acelorasi scopuri.
In aceste conditii, apreciind ca arestarea inculpatei este in mod evident necesara pentru buna desfasurare a urmaririi penale, judecatorul de drepturi si libertati va admite propunerea formulata de  catre Ministerul  Public- Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia  Nationala Anticoruptie-Serviciul Teritorial  Cluj , in dosarul nr. 86 /P/2014   si in consecinta, in baza art.226 C.p.p., art.223 al. 2 C.p.p. rap. la art.202 al.1 si 3 C.p.p., dispune dispune arestarea preventiva a inculpatei PETER TUNDE ILONA CSILLA, pentru o durata de 30 de zile, cu incepere din data de 2 septembrie  2014 si pana la data de 01  octombrie 2014 inclusiv.
 In temeiul art.275 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat, vor ramane in sarcina acestuia.

                           PENTRU ACESTE MOTIVE,
 IN NUMELE LEGII,
                                                      D I S P U N E

Admite  propunerea formulata de  catre Ministerul  Public- Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia  Nationala Anticoruptie-Serviciul Teritorial  Cluj , in dosarul nr. 86 /P/2014   si in consecinta:
In baza art.226 C.p.p., art.223 al. 2 C.p.p. rap. la art.202 al.1 si 3 C.p.p., dispune dispune arestarea preventiva a inculpatei   :
- PETER TUNDE ILONA CSILLA, fiica lui …. si …., nascuta la …, domiciliata in mun. …, …, nr…., ap…, CNP ………………..,   pentru o durata de 30 de zile, cu incepere din data de 2 septembrie  2014 si pana la data de 01  octombrie 2014 inclusiv.
    In temeiul art.275 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat, raman in sarcina acestuia.
    Cu drept de contestatie in 48 de ore de la pronuntare.
    Data in sedinta camerei de consiliu din 02.09.2014, ora 15.00.

               Judecator de drepturi si libertati  
                          Ramona  Mornaila

                                                                                                      Grefier
                                                                                                  Mirela Stangaci

Red. Dact. RM
 04.09.2014

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

Galerie Foto

radu_chirita
arest preventiv tunde peter tribunalul cluj judecatorul dosar
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1561 (s) | 32 queries | Mysql time :0.054917 (s)