News Flash:

Istoric clujean: Voievozii fondatori ai Tarii Romanesti si ai Moldovei au fost catolici

4 Septembrie 2017
1634 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6540 RON (0.0000)
USD: 4.1197 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Istoricul Alexandru Simon

Cartea Al Wa Prinţul Negru al Valahiei restabileşte adevărul istoric. Alexandru Simon, unul dintre autorii cărţii, repune în discuţie dogmele istorice astăzi acceptate.

Liviu Man: Care a fost ideea care a stat în spatele scrierii acestei opere - Alva, Prinţul Negru al Vlahiei şi vremurile sale, mai ales că e un colectiv pluridisciplinar in spatele acesteia, un istoric, un arheolog şi un genetician care au scris această carte?

Alexandru Simon: La început, ideea era mult mai generoasă. Până la urmă s-a redus la un mormânt. S-a redus pentru că, din pacate, condiţiile au permis numai atât. În primă fază, am propus un proiect care să acopere mai mult, din Antichitate  până la sfârşitul Evului Mediu, de pe la  2000 Î.Hr. până la 1500. Dar proiectul a ajuns de la început sinonim cu un mormânt, ceea ce până la urmă ne-a dus şi la această lucrare.

L.M.: Mormântul numărul 10 din Biserica Argeş 1, pentru că în carte, aşa cum spuneai, s-a demonstrat deja că există o Biserică Argeş 1 sub Biserica Argeş 2 din zilele noastre, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, în premieră l-aţi identificat pe cel care a stat în acest mormânt, pe Prinţul Alexandru Voievod, fost domnitor al Ţării Româneşti. Sunteţi primul istoric care face acest lucru, pentru că au fost mult mai multe atribuiri ramasitelor  din acest mormânt.

A.S.: Nu sunt primul care o face. Poate sunt cel dintai care o face explicit. Circumstanţele sunt mai vechi. Poate trebuie să ne întoarcem la momentul la care el a fost descoperit: vara anului 1920. Atunci, România era mai sus. Poate nu a fost niciodată mai sus decât atunci. Se făcea o lună de la Tratatul de la Trianon. Dintr-o dată, săpaturile incuviintate deja la Biserica Domnească de la Curtea de Argeş, au adus la lumina asa-numitul Mormânt 10. El ramane pana astăzi singurul mormânt domnesc din Ţările Române găsit intact. Rând pe rând, Ferdinand, prinţul moştenitor care era din nou Carol, Maniu, Brătianu, Vaida Voievod l-au vizitat. Pentru acea Românie mormântul era şi un miracol şi un deranj.
Printul negru 

L.M.: De ce era un miracol şi de ce era un deranj?

A.S: Miracol era în primul rând pentru că aveam finalmente ceva palpabil din trecutul care justificase Primul Razboi Mondial, altfel spus: mortii pentru a caror trecere se gasisera argumente de la Decebal si Traian pana la Brancoveanu. Astfel, este poate de inteles de ce - până la sfârşitul anilor '70 - raposatul din Mormantul 10 a fost pastrat - drept exponat - sub sticlă. Veneau elevii, veneau studenţii, orice turist îl putea vedea. Era - totusi - o problema. Noi. oficial (mai ales după Al Doilea Război Mondial), eram foarte ataşaţi de ideea că la începutul  domniei Ţării Româneşti, a Moldovei, orice conducător român (ori valah, cum îi zicea în Evul Mediu) era de fapt un ţăran mai înstărit. Dintr-o dată in iulie 1920, ne-am trezit cu cineva care era plin de aur, aur luat în moarte. Era aproape de un faraon.

Şi mai ales e problema care o arăţi foarte clar în carte este că acel domnitor a fost înmormântat în rit latin, nu in cel ortodox.

Fie in latina, fie in germana (mormantul lui Nan Udoba, decedat inainte de 1400, avea un inel inscris cu Hilf Ghot/ Ajuta Doamne), ce s-a descoperit - pe inele ori pe nasturi (de pilda) - in mormintele cercetate la Arges in vara anului 1920 (o buna parte fiind - oricum - profanate) aratau numai niste oameni iesiti din viata sub semnul Romei, nu sub cel al Bizantului. Era o moda? Capodopera bizantina (adica - tot - de rit grec) care este Biserica Domneasca de astazi de la Curtea de Arges nu ingaduie o asemenea rezolvare. Ea era practic imposibila de la inceputul anilor 1920. De exemplu, principalul inel al defunctului din Mormantul 10 era identic - ca inscriptie si ca realizare - cu cel al lui Edward de Woodstock (Printul Negru al Angliei), fiul regelui Eduard al III-lea. Informatia era disponibila de vreun deceniu inaintea tiparirii (in anul 1923) a rezultatelor cercetarilor de la Curtea de Arges.

 

 

L.M.: Apropo de deranj, cred că acesta va fi deranjul cel mai mare pe care îl aduce cartea, pentru că, aceasta carte spune că atât primii domni ai Ţării Româneşti, cât şi cei ai Moldovei erau stapinatori  de rit latin, care-şi primiseră coroanele de la Roma (de la Avignon la acea vreme) nu de la Bizanţ.

A.S:Aici e de fapt marea noastră ciudăţenie, o ciudăţenie care cred că e cunoscută de mai multă vreme. Nu vreau să zic că noi am descoperit acuma America. In Evul Mediu, Bizanţul, adevaratul Imperiu Roman dupa elita si conducatorii ei, nu a sprijinit aparitia altor state - cu coroana desigur la acea vreme - care sa apartina religiei crestine. Papalitatea avea nevoie de sustinatori insa. Bulgaria şi Serbia şi-au primit coroanele de la Roma, care le-a acceptat drept regate si dupa ce ele au revenit in sanul Ortodoxiei. În cazul României de astazi, lucrurile nu au fost deloc diferite. Dupa cum se stia - cel tarziu de pe la 1860 - Moldova a intrat in istorie drept ducat de rit latin sub autoritatea directa a Sfantului Scaun in anul 1370. La sud de Carpati ramanea totusi un semn de intrebare. In mod normal, el trebuia sa dispara de pe la 1944-1945. Dupa aparitia oficiala a Mitropoliei Ungrovlahiei (adica a Tarii Romanesti) in mai 1369, in august 1360 papa Inocentiu al VI-lea o accepta clar pe Clara de Ungaria, drept voievodisă, formă monarhică feminină pentru voievod a Valahiei, în condiţiile în care Roma, bine ştiut fiind faptul, nu recunoştea altă stăpânire de monarhii decât cea ce fusese acordată de catre ea.

Sursa: Gazeta de Cluj


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

Galerie Foto

deisis_2_696x738
alexandru simon istoric clujean printul negru moldova
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1164 (s) | 23 queries | Mysql time :0.024474 (s)